Poetul Mihai Grigore isi lanseaza volumul “Integrala Blue – Integrala Roz”, la Biblioteca Bucovinei

Biblioteca Bucovinei “I.G.Sbiera” din Suceava va găzdui joi, 14 iunie 2012, de la ora 13.30, în Sala de Arte, lansarea volumului “Integrala Blue – Integrala Roz”, de Mihai Grigore, informează scriitoarea Angela Furtună.

Moto-ul întâlnirii: Neo-avangarda este o chestiune de catharsis

“Pe numele adevărat, Gheorghe C. Ieremie, poetul debutează în revista << Tinerii Revoluţiei >> , în data de 14 aprilie 1990. Tot de atunci datează şi pseudonimul său literar, de Mihai Grigore, propus de scriitorul Constantin Severin, care l-a şi debutat.

Autorul este un neo-avangardist, atât din punct de vedere literar, cât şi existenţial, având o viaţă bogată şi neaşteptată, ca o instalaţie artistică de poezie (licean visător, poezie şi respiraţie, planorism şi levitaţie, examene la UAIC sau la universitatea suceveană din când în când, fizică pe pâine şi literatură de suflet, chitară clasică, experienţa nemijlocită a stării de vizitator al oraşului în descompunere, trei ani de lectură, de partitură şi compoziţie simfonică, plecăciune de paj la Ştefan cel Mare şi Sfânt, creator de unire a Bucovinei cu Basarabia şi cu România, obsedat de floare albastră şi de Eminescu, ancorat în Serbarea de la Putna, fascinat de America la fel de mult ca şi de Primăria din Bosanci, recunoscător lui Dumnezeu că s-a născut în Bucovina, un imnic încifrat, un fericit de profesie).

A publicat la revistele Convorbiri literare, Familia, Meridianul Timişoara, Crai Nou, Bucovina Literară, fiind premiat de Fundaţia Culturală a Bucovinei. Premii Literare la festivalurile << Nicolae Labiş >> , << Moştenirea Văcăreştilor >> , << Ordinea Cuvintelor >> .

Dornic să extrapoleze Totul divin, prin artă şi prin spiritualitate, pentru că crede în interferenţele lirice cosmice şi pan-atlantice, crede în Arta care salvează Omul.

Neo-avangardistul Mihai Grigore se gândeşte la omul renascentist (raţiune, libertate şi demnitate), în maniera ludică sau involuntară, extrasă din post-modernitatea unei existenţe poetice de vameş-zilnic-navetist între universul satului şi universul oraşului. Aşa cum îşi urmează stoic destinul, Mihai Grigore nu pare real, ci există exclusiv în şi prin joc şi poezie”, este de părere Angela Furtună.