Rromii meşteşugari “rup gura târgului”

Printre artiştii populari care participă la cea de-a XIV-a ediţie a Târgului anual al Meşterilor Populari, care se desfăşoară la Muzeul Satului Bucovinean, se numără şi două familii de “ţigani argintari”, aşa cum s-au autointitulat meşterii populari. Constantin Ion şi Mircea Crăciun, ambii din Bucureşti, îşi expun cu mândrie bijuteriile create manual, folosind o serie de tehnici preluate de la înaintaşii lor.

Constantin Ion, preşedintele “Ligii Meşteşugarilor Rromi din România” a venit la târg cu o gamă largă de bijuterii, create din diferite materiale. Potrivit spuselor acestuia, cu un cleşte, un patent şi o nicovală, “argintarul” transformă alama, argintul, monedele vechi, aliajul dentar gaudent, dar şi lingurile şi furculiţele uzate, în adevarate opere de artă.
În funcţie de mărimea şi metalul din care sunt confecţionate bijuteriile, meşterul le fixează şi preţurile. Împodobite cu tot soiul de pietre semipreţioase, acestea pot fi achiziţionate la preţuri dintre cele mai variate, costul bijuteriilor pornind de la aproximativ 30 lei şi ajungând până la câteva sute de lei.

Câteva tarabe mai încolo s-a aşezat Mircea Crăciun, meşter popular de etnie rromă, împreună cu soţia sa Mioara Gheorghe, “Gheorghe din cauză că ţiganii nu se prea cunună”. “Marfa” expusă de aceştia a stârnit interesul trecătorilor, adunând în jurul tarabei un număr mare de persoane dornice să admire costumele tradiţionale ţigăneşti, bijuteriile create manual şi vasele confecţionate din aramă.

Meşterii din Bucureşti nu au avut succes doar în Suceava pentru că, potrivit Mioarei Gheorghe, “am fost admiraţi şi la Bruxelles, în Suedia, Germania etc.”.
Costumele lor ţigăneşti au fost purtate şi de actorii din telenovela “Inimă de ţigan”, difuzată de un post naţional de televiziune. Mai mult, si unele vedete autohtone au dansat îmbrăcate în acele costume autentice, vechi de câteva zeci de ani. “Am avut costume închiriate şi la emisiunea “Dansez pentru tine!”, a lui Ştefan Bănică”, a declarat cu mândrie Mircea Crăciun.

Sucevenii dornici să achiziţioneze un costum tradiţional, care cuprinde 5 piese vestimentare (fustă, şorţ, bluză, batic şi sălbuţă pentru brâu) o pot face contra sumei de 900 lei. Bijuteriile, şi acestea create în mare parte manual, pot fi achiziţionate la preţuri dintre cele mai diverse, iar persoanele care îşi doresc un model unicat au ocazia să comande acea bijuterie, care îi este executată pe loc de către meşterul argintar.

Iată că, şi de această dată, cultura acestei controversate etnii a captat atenţia vizitatorilor Târgului Meşterilor Populari, “ţiganii argintari” bucurându-se de apreciere din partea publicului sucevean şi, reuşind să “rupă gura târgului”…