Intră acum și în grupul de
Alexandru Huțuleac, zis ”Duțu”, în vârstă de 37 de ani, din Suceava, inclus în categoria „Most Wanted” și urmărit internațional, a fost adus în România, vineri, 22 august 2025, de Poliția Română, fiind condamnat la 12 ani și 8 luni de închisoare pentru infracțiuni grave: tentativă la omor calificat, ultraj și trafic de persoane.
El a transmis din penitenciar, redacției News Bucovina, un drept la replică în legătură cu extrădarea sa din Norvegia în România, din 22 august 2025, și cu privire la condamnarea sa, invocând multiple abuzuri din partea autorităților române. Acesta susține că a fost supus unor tratamente inumane și că procesul său nu a fost echitabil.
Acuzații privind extrădarea
Potrivit lui Huțuleac, extrădarea din 21 august 2025 din Norvegia către România, via Amsterdam, a fost abuzivă. El afirmă că, deși a fost escortat fără cătușe pe durata transportului din Norvegia și Olanda, la sosirea pe Aeroportul Otopeni, pe 21 august 2025, ora 21:00, membrii trupelor SIAS l-ar fi încătușat fără motiv, agresat fizic, supus la rele tratamente și tortură, cauzându-i traume fizice și psihice.
Acesta susține că a fost transportat în condiții inumane, într-o poziție care i-a pus în pericol sănătatea, având în vedere problemele sale medicale la coloana vertebrală. Huțuleac acuză încălcarea drepturilor prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (art. 1, 2, 3, 5 alin. 1, 8) și Carta Drepturilor Fundamentale a UE (art. 1, 2, 3 alin. 1, 4, 6, 7, 20, 21, 22, 23). El a anunțat că el și familia sa au depus plângeri penale și intenționează să acționeze în judecată statul român și cel norvegian la CEDO pentru aceste presupuse abuzuri.
Acuzații privind condamnarea
Huțuleac, condamnat la 12 ani și 8 luni de închisoare, susține că procesul său a fost inechitabil și că este nevinovat. El afirmă că percheziția din 5 decembrie 2017, efectuată de DIICOT Suceava, SAS și BCCO la ora 05:10, a fost ilegală, încălcând art. 27 alin. 4 din Constituția României și art. 159 alin. 3 din Codul de Procedură Penală, care interzic perchezițiile domiciliare înainte de ora 06:00. Două filmări din dosar ar arăta, conform acestuia, că percheziția a început la 05:10, dar BCCO ar fi modificat o copie a filmării pentru a indica ora 06:00.
Huțuleac susține că probele au fost falsificate, martorii constrânși să dea declarații false, iar dreptul său la apărare a fost încălcat prin secretizarea probelor.
El acuză DIICOT că nu avea competența să investigheze faptele de ultraj și tentativă de omor calificat, iar 90% din actele de urmărire penală ar fi nelegale, inclusiv din cauza implicării polițiștilor-martori incompatibili.
Huțuleac susține că percheziția a avut loc într-un context de teamă, după ce familia sa fusese ținta unui incendiu și a unei spargeri, fără ca poliția să identifice făptașii. El afirmă că a acționat din instinct de apărare a familiei, neștiind cine intră în locuință, și că nu a auzit nicio somație.
Acesta a solicitat un test poligraf, refuzat de instanță, și consideră că judecătorii și procurorii au protejat autoritățile care au comis abuzuri, condamnându-l pe nedrept.
Huțuleac solicită un interviu din penitenciar pentru a detalia presupusele abuzuri comise de polițiști, procurori și judecători, reiterând că este nevinovat și că va lupta pentru a-și dovedi nevinovăția.
Intră acum și în grupul de
