“Zilele Culturii Polone”, ediţia 2009 – 70 de ani de la refugierea polonezilor în România (VIDEO)

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur şi deputatul Uniunii Polonezilor din România, Ghervazen Longher, au luat parte joi dimineaţă la deschiderea oficială a celei de-a XI-a ediţii a “Zilelor Culturii Polone”, care a avut loc în sala de conferinţe a muzeului de Ştiinţele Naturii din Suceava.

După ce i-a mulţumit preşedintelui CJ Suceava şi tuturor invitaţilor pentru prezenţa la această manifestare, deputatul Ghervazen Longher a ţinut un discurs despre ce reprezintă “Zilele Culturii Polone” pentru polonezii din România.

La rândul său, Gheorghe Flutur a luat cuvântul, exprimându-şi respectul pentru această etnie care, de-a lungul timpului, a dat mari personalităţi, printre care se numără şi Papa Ioan Paul al II-lea. “Referitor la Suceava şi Bucovina, ţin să precizez că aici convieţuiesc mai multe minorităţi, relaţiile dintre acestea având la bază toleranţa şi respectul, de aceea această zonă poate fi văzută ca fiind o mini-Europă”, a conchis preşedintele CJ Suceava.

Pentru a unsprezecea oară, Uniunea Polonezilor din România organizează, la Suceava, “Zilele Culturii Polone”, sub deviza “Mai aproape unii de alţii”, în cadrul cărora se va desfăşura un simpozion ştiinţific internaţional dedicat relaţiilor polono-române, în toate manifestările lor.

Programul evenimentului mai include, de asemenea, lansarea a două cărţi, o excursie la Bicaz şi celebrarea “Sărbătorii Roadelor”, la Soloneţul Nou.

Prima ediţie a “Zilelor Culturii Polone” s-a desfăşurat în septembrie 1999, când la Suceava a avut loc o întâlnire a istoricilor din Polonia şi România, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la izbucnirea celui de-al II-lea Război Mondial şi de la refugierea polonezilor în România.

De fiecare dată, simpozioanele desfăşurate în cadrul acestui eveniment reunesc aproximativ 50 de participanţi: istorici, lingvişti, cercetători ai literaturii, traducători, istorici de artă, sociologi, etnografi, etc.

Potrivit organizatorilor, aceste manifestări constituie un excelent prilej de întâlnire a cercurilor ştiinţifice, dar şi un prilej de a cunoaşte comunitatea poloneză din pitoreasca Bucovină, al cărei caracter multietnic favorizează apropierea şi deschiderea către alţii.

Astfel, polonezii care trăiesc în România vor să reprezinte o punte în cunoaşterea reciprocă şi în înţelegerea legăturilor dintre istoria şi cultura polonezilor şi românilor.

În acest an, se împlinesc 70 de ani de la izbucnirea celui de-al II-lea Război Mondial şi de la refugierea polonezilor în România. De aceea, organizatorii simpozionului vor să evidenţieze evenimentele din septembrie 1939, dedicând un loc aparte acestei teme, în cadrul secţiunii de istorie.

Tot în cadrul “Zilelor Culturii Polone”, vor fi lansate două cărţi: culegerea de referate “Polonia şi România – de la vecinătatea istorică la parteneriatul European” şi lucrarea semnată de Radu Ciuceanu şi Ion Constantin, “Masacrele de la Katyn”.

Acest eveniment cultural şi istoric se desfăşoară în perioada 3 – 5 septembrie a.c., după următorul program:

Joi, 3 septembrie, după deschiderea oficială a manifestării s-a desfăşurat prezentarea referatelor care au avut ca temă “Relaţiile româno-polone în istorie şi cultură”.

Vineri, 4 septembrie a.c., organizatorii au pregătit o excursie la Bicaz, unde va avea loc o festivitate dedicată aniversării a 70 de ani de la refugierea polonezilor în România (organizată în colaborare cu autorităţile locale), cu depuneri de coroane de flori şi discursuri oficiale la placa comemorativă de la Palatul administrativ din localitate dedicată preşedintelui Ignacy Moscicki.
Vor fi vizitate Lacul Roşu şi Cheile Bicazului şi, după întoarcerea la Suceava, la Muzeul de Ştiinţele Naturii, începând cu ora 18:30, vor fi expuse concluziile conferinţei ştiinţifice şi va avea loc lansarea unor volume dedicate relaţiilor polono-române.

Sâmbătă, 5 septembrie, la ora 9:00, participanţii vor pleca la Soloneţul Nou, unde va avea loc „Sărbătoarea Roadelor”, manifestare care cuprinde liturghia solemnă, prezentarea roadelor muncii comunităţilor poloneze din Bucovina şi a vecinilor de alte naţionalităţi, precum şi un spectacol prezentat de ansambluri folclorice poloneze şi româneşti.