Lucian Dimitriu: La 165 de ani de la dezrobire, romii din România încă sunt împărțiți în neamuri, rămășiță a robiei. Singurii romi care și-au păstrat tradițiile în totalitate până la un moment dat erau romii căldărari//VIDEO

Inspectorul școlar pentru minoritatea romă din județul Suceava, Lucian Dimitriu, a declarat, marți, la Subiectul Zilei de la News Bucovina, cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la dezrobirea romilor că în țară există în continuare foarte mule neamuri de romi care au chiar dialecte diferite, împărțirea acestora fiind o rămășiță a perioadei când romii erau robi la boieri și erau împărțiți în categorii de domenii de activități.

„Există foarte multe neamuri de romi precum romi căldărari, lăieși, ursari, spoitori. 19 neamuri de romi avem în România în momentul de față”, a spus Lucian Dimitriu.

El a subliniat că această împărțire pe neamuri a romilor este o rămășiță a robiei pentru că boierii i-au împărțit pe romi în aceste categorii după meseriile și după practicile pe care le făceau.

„Iată că după 165 de ani a rămas această împărțire a romilor, iar de obicei, când se întâlnesc doi romi care nu se cunosc se întreabă: Tu din ce neam ești?”, a spus Lucian Dimitriu.

Potrivit acestuia, inclusiv limba diferă pentru că nu este în totalitate aceeași limbă.

„Limba romani vorbită de căldărari diferă de limba romani vorbită de ursari. E precum italiana cu spaniola”, a explicat inspectorul școlar care a menționat însă că românii nu sesisează aceste diferențe.

El a menționat că romii fac parte din minoritățile istorice ale României, venită de la 1300 când sunt primele atestări documentare ale sosirii romilor din spațiul bizantin și că, de-a lungul timpului, au asimilat cuvinte atât din lexicul slav, cât și din vocabularul românesc.

Potrivit lui Lucian Dimitriu, romii se înțeleg între ei în tot spațiul european, dar a arătat că în Spania nu se mai întâlnesc vorbitori de limba romani.

„Gitanii nu mai vorbesc limba romani. Spania se laudă ca fiind țara care a integrat în totalitate, cu succesul cel mai răsunător în privința integrării romilor în societate și nu mai întâlnim vorbitori de romani. Integrarea lor în societate, școlarizarea lor, este o reușită, dar a condus la pierderea limbii. Tradițiile încă nu și le-au pierdut pentru că flamenco încă există și flamenco îl dansează și spaniolii, nu doar gitanii spanioli”, a spus Lucian Dimitriu.

El a precizat că și în spațiul românesc singurii romi care și-au păstrat tradițiile în totalitate la un moment dat erau romii căldărari până a trece la cultele protestante.

„În momentul în care au trecut la cultele protestante-penticostali, adventiști, baptiști- li s-au interzis dansurile. La cântecele lor tradiționale, cu o anumită versificație, s-a păstrat linia melodică, dar versurile lor au fost adaptate și înlocuite cu versuri religioase”, a spus Lucian Dimitriu.

El a arătat că odată cu interzicerea dansurilor li s-au interzis băutura, țigara, „au fost domoliți de la mangleală, de la hoție și au fost cumințiți”.

Lucian Dimitriu spune însă că trebuia ca dansurile, cântecele, versurile lor extraordinare trebuiau să rămână.