Intră acum și în grupul de
Un milion de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe
De Sfântul Gheorghe, aproape un milion de români îşi sărbătoresc ziua de nume. Potrivit unei statistici a Ministerului Administraţiei şi Internelor, 800.000 dintre persoanele care îşi aniversează vineri onomastica sunt bărbaţi. Dintre aceştia, aproape 600.000 poartă numele de Gheorghe sau Ghiorghe, iar 150 000 răspund la apelativul “George”.
Femeile care sărbătoresc de Sfântul Gheorghe poartă următoarele nume: Georgeta (138.000), Gheorghiţa/Ghiorghiţa (aproape 38.000), Geta (15.000).
Şi, pentru ca lista să fie completă, MAI precizează că mai mult de 5000 de români poartă numele “Ghiţă” şi peste 500 de românce sunt numite “Ghiţa”.
Sfântul Gheorghe în religie
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este pomenit de aproape toate Bisericile tradiţionale, pe data de 23 aprilie. S-a născut în Cappadocia, într-o familie creştină şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian. Mai multe date nu se cunosc cu certitudine, neexistând nici un document al epocii, care să conţină date despre viaţa sa. Ceea ce se ştie despre el a fost scris ulterior, în Evul Mediu.
S-a înrolat în armata romană şi, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin faptele de arme. În ciuda decretului împotriva creştinilor, emis de Diocleţian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-şi mărturisească public credinţa creştină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemniţat şi supus torturii pentru a-şi renega credinţa. Loviri cu suliţa, lespezile de piatră aşezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălţamintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou şi toate celelalte torturi nu au reuşit să-l facă să renunţe la credinţa sa.
Martorii suferinţelor Sfântului Gheorghe, uimiţi de puterea sa de a rezista la durere, au renunţat la credinţa în zeităţi păgâne, îmbrăţişând creştinismul.
O dovadă a sfinţeniei sale o reprezintă o minune săvârşită de Sf. Gheorghe în timpul întemniţării sale. Atingând trupul unui deţinut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, să se creştineze. Întrucât Sf. Gheorghe a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul renunţării la creştinism, Diocleţian a ordonat omorârea prin decapitare a Sf. Gheorghe şi a soţiei sale.
Sfântul Gheorghe la români
În conştiinţa populară românească, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenţi sfinţi, numerose biserici purtând hramul său. Există numeroase oraşe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe ale Dunării este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balaurul este prezentă şi pe stegul Moldovei, trimis de Ştefan cel Mare la Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos.
Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române (a cărei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului).
Şi în judeţul Suceava este sărbătoare de Sf. Gheorghe. Lista sărbătoriţilor este deschisă de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, urmat de 14 primari de oraşe şi comune din judeţ, precum şi de politicieni şi de oameni de afaceri suceveni.
Intră acum și în grupul de
