Manastirea Sucevita a devenit monument UNESCO (VIDEO)

După două încercări ratate ale renumitei Mănăstiri Suceviţa de a se alătura celorlalte obiective UNESCO din judeţul Suceava, acum, locaşul de cult este ca şi cuprins pe faimoasa listă a patrimoniului mondial. Realizare importantă, posibilă după ce Consiliul Judeţean Suceava a alocat 50.000 de lei pentru realizarea planului de urbanism general (PUG) al comunei ce poartă numele mănăstirii şi pe raza căreia aceasta se află.

Decizia, luată duminică, aparţine Comitetului Patrimoniului Mondial, reunit, începând de vineri, la Brasilia, capitala Braziliei, în cadrul celei de-a 34-a sesiuni anuale. În efortul de a accede în Patrimoniul Mondial UNESCO s-au înscris anul acesta nu mai puţin de 41 de situri culturale şi naturale Dintre acestea, 32 sunt propuneri noi, în premieră regăsindu-se trei state care nu şi-au trecut niciodată numele la UNESCO: Insulele Marshall, Kiribati şi Tadjikistan.

Mănăstirea Suceviţa este una dintre cele mai importante edificii culturale din judeţul Suceava, după cum ne declară şi consilierul pe probleme de patrimoniu din cadrul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Cultural Suceava, Viorel Blănaru.

Una dintre cele mai importante motivaţii pentru care UNESCO a ales edificiul îl reprezintă “pereţii ei interiori şi exteriori decoraţi în întregime cu picturi murale datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea, reprezintă cea mai vizitată mănăstire din inelul celor patru din Suceava (unde se mai numără Moldoviţa, Humor şi Voroneţ) şi mai ales este poate cea mai frumoasă mănăstire pictată din Bucovina, un lucru ce recunoaşte valoarea acestui măreţ monument”.

Anul acesta una din cele două propuneri acceptate anual, care se clasează cu cele mai multe şanse de a fi acceptată în Patrimoniul Mondial este şi aceasta, Mănăstirea Suceviţa. Maica Mihaela, stareţă stavroforă a mănăstirii ne-a declarat pe parcursul zilei de luni că “doar Domnul poate hotărâ dacă vom fi câştigători sau nu. Noi am mai încercat să ajungem acolo, dar nu depinde doar de voinţa noastră, ci de hotărârea finală”, iar răspunsul decisiv va fi aflat deabia pe parcursul zilei de 4 august.

De cealaltă parte, şi membrii din cadrul conducerii Culturii Cultelor şi Patrimoniului din România s-au arătat încrezători în şansele pe care judeţul Suceava le are în faţa comisiei de validare UNESCO pentru ca Mănăstirea Suceviţa să fie înscrisă pe lista de aur.

Nicolae Dan, directorul Direcţiei Monumentelor din cadrul Ministerului de resort ne-a declarat telefonic că “există şanse de 99% ca mănăstirea din Bucovina să fie noul obiectiv UNESCO ce va fi adăugat pe lista celor deja existente din România”.

Şi inspectorul de zonă pe Moldova, reprezentantul UNESCO, Dan Kiselevici, s-a arătat destul de rezervat în afirmaţii, având în vedere faptul că şi pe parcursul anului 2009 acelaşi obiectiv a fost detronat de pe lista câştigătoare în ultima zi de şedinţă a Comitetului UNESCO de un sit din vestul Europei, dar nu a reuşit să-şi acopere emoţiile evidente cu privire la marele rezultat pe care Mănăstirea Suceviţa este pe cale să-l obţină. “Din toate semnalele pe care le avem până la această oră nu vă pot spune că există indicii care să ne facă să credem că vom pierde, au fost făcute toate actele necesare iar documentaţia destul de stufoasă nu are nici un cusur. Am făcut toate eforturile necesare… acum aşteptăm doar răspunsul final”, a conchis Dan Kiselevici.

În prezent, Lista Patrimoniului Mondial UNESCO numără 905 situri de valoare universală excepţională dintre care 702 sunt culturale, 176 naturale şi 27 mixte, aflate în nu mai puţin de 148 de ţări.

Din România, pe lista UNESCO se mai află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie, bisericile maramureşene din lemn (1999), centrul istoric al oraşului Sighişoara şi nu mai puţin de alte şapte obiective existente pe raza judeţului Suceava unde se regăsesc mănăstirile Moldoviţa, Humor, Voroneţ, Probota, Arbore sau Pătrăuţi.

Banii de la Consiliul Judeţean Suceava au fost decisivi

Pentru ca Mănăstirea Suceviţa să devină monument UNESCO era necesar un Plan de Urbanism General (PUG) iar pentru asta era nevoie de peste 500 de milioane de lei vechi. Bani pe care preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, i-a alocat astfel încât documentaţia să fie “beton”. Acesta din urmă ne-a declarat că trecerea pe lista UNESCO a mănăstirii reprezintă o “împlinire pentru Suceviţa. Asta face ca salba de mănăstiri UNESCO din judeţul Suceava să numere 8 edificii. Din punctul meu de vedere, este vorba de un act reperatoriu care se face Mănăstirii Suceviţa şi care putea fi făcut mai de mult, dar se pare că nu s-au găsit bani pentru aşa ceva. Sunt bucuros că cei 50.000 de lei s-au dovedit a fi foarte bine investiţi la Suceviţa”, a conchis preşedintele CJ, Gheorghe Flutur.