TBC, “boala saraciei”, nu ocoleste judetul Suceava

Alimentaţia proastă, frigul şi stresul de zi cu zi bagă tot mai mulţi suceveni în spitale. Numărul cazurilor de tuberculoză, boala sărăciei, creşte alarmant, secţia de TBC a Spitalului Judeţean Suceava fiind în permanenţă plină, iar fondurile lipsesc aproape cu desăvârşire. Tratamentul unui bolnav de tuberculoză este gratuit şi durează 6 luni, însă boala poate reapărea oricând din cauza sărăciei.

Fondurile insuficiente alocate pentru subprogramul naţional de control şi supraveghere a tuberculozei riscă să lase pacienţii suceveni fără medicaţie, în farmacia unităţii medicale judeţene înregistrându-se mereu sincope în privinţa medicamentelor gen Etambutol, un chimioterapic antituberculos major, cu acţiune bacteriostatică sau pirazinamidă, un medicament utilizat în tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară cu germeni rezistenţi.

Secţia Pneumoftiziologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă are nevoie lunar de medicamente în valoare de 3.500 lei şi de materiale sanitare în valoare de 2.000 lei. De aceleaşi sume are nevoie pentru a funcţiona timp de o lună şi dispensarul TBC din Piaţa Mică a municipiului Suceava.

Anul trecut, au fost depistate circa 450 de cazuri noi de tuberculoză, dar specialiştii din Spitalul Judeţean cred că în judeţ „este multă tuberculoză nedepistată”, întrucât nu se mai fac acele controale obligatorii pentru diagnosticarea bolii, unităţile sanitare de profil încep să dispară, medicii sunt tot mai puţini, iar accesibilitatea populaţiei la asistenţa medicală este frânată de birocraţie.

„Bolnavii nu mai ajung în spitale decât în cazuri foarte grave. Oamenii nu se mai îngrijesc de sănătatea lor, mulţi se neglijează pe fondurile lipsurilor şi atunci nu mai sunt depistaţi”, completează medicii suceveni.

Conform statisticilor, majoritatea bolnavilor provin din medul rural.

Un număr de 21 de copii din judeţul Suceava cu vârste până în 14 ani suferă de tuberculoză, minorii fiind descoperiţi cu această maladie în urma unor controale de rutină. Medicii suceveni cred că, în realitate, în judeţ există mult mai mulţi copii cu TBC şi spun că, chiar şi la nivel de statistică oficială, numărul minorilor purtători ai bacilului Koch este destul de ridicat.

Potrivit dr. Maria Muha, coordonator al programului judeţean de TBC şi şef al secţiei de Pneumoftiziologie din cadrul Spitalului Suceava, majoritatea copiilor tuberculoşi sunt îmbolnăviţi de propriii părinţi, care refuză spitalizarea şi nici nu iau măsuri care să-i protejeze pe cei din jurul lor.

„Transmiterea se face de la omul bolnav la cel sănătos, iar de obicei sursa este un membru al familiei, în general părinţii. Tuşesc în faţa lor, strănută ori mănâncă din vase pe care le folosesc şi cei mici. Bacilul se transmite foarte uşor, iar copiii, având o imunitate scăzută, sunt cei mai vulnerabili”, a explicat Maria Muha.