30 de ani dedicati karting-ului. Citeste aici povestea de viata a singurei femei din judet, si printre putinele din tara, care preda acest sport

În vârstă de 48 de ani, actualmente profesor la cercul de karting care se desfăşoară în cadrul Palatului Copiilor Suceava, Beatrice Choleva a acceptat provocarea de a-şi dezvălui în exclusivitate pentru NewsBucovina.ro, povestea de viaţă şi experienţa de aproape 30 de ani de practică în domeniul karting-ului, o ocupaţie rar întâlnită atunci când vine vorba de cariera unei femei.

Am găsit-o, aşadar, în atelierul de karting al Palatului, acolo unde de mai bine de 20 de ani vine aproape zilnic, pentru a le împărtăşi celor mici din experienţa sa şi pentru a-i pregăti pentru numeroasele competiţii la care participă anual echipajele sale.

„Am început lecţiile de karting în jurul vârstei de 10 ani, la clasa tatălui meu, care la acea vreme preluase activitatea cercului de karting care se desfăşura în cadrul Casei Pionierilor. Pe atunci, tata, Petru Costeniuc, practica << activitatea obştească >> , prin care practic, nu era plătit pentru orele pe care le ţinea, însă o făcea din plăcere. La vremea respectivă, la Suceava existau două tipuri vechi de kart, cu care ne antrenam pe aleile din parcul central, iar duminica, întotdeauna, mergeam la Cetatea de Scaun a Sucevei.

După aproximativ doi ani, ideea de competiţie a început să se dezvolte şi la nivel de judeţ, existând totuşi şi o formă de concursuri naţionale intitulate atunci << Drum de glorie >> . Aceasta cuprindea de fapt concursuri ale activităţilor tehnico-aplicative. Îmi aduc aminte că în acea perioadă ne deplasam la Cluj, Roman, Constanţa, acolo unde exista o bază materială foarte bună. Ei bine, la Suceava am fost prima fată care a fost înscrisă la orele de karting, colegii mei băieţi privindu-mă la început cu o oarecare reticenţă, însă, pe parcurs am devenit prieteni, o adevărată familie. Îmi mai aduc aminte că în primii mei ani de karting, la nivel de ţară numărul de fete înscrise în competiţii era extrem de mic, motiv pentru care eram nevoite să concurăm la aceleaşi categorii la care erau înscrişi şi băieţii, lucru care ne-a ambiţionat foarte mult.

Ca şi acum, atunci, fiecare se prezenta în competiţie cu kart-ul din dotare; nici la acel timp baza materială nu era extraordinară, însă la momentul respectiv Metrom Braşov producea motoare de mobră, iar multe lucruri le făcea chiar tatăl meu din pasiune, din buzunarul său, banii având cu totul altă valoare atunci. De fapt, meseria de bază a tatălui meu era aceea de tehnician de aviaţie, iar activitatea de la Casa Pionierilor era doar o pasiune pe care o dezvolta în paralel cu serviciul”, a explicat Beatrice Choleva, pentru NewsBucovina.ro.

Profesoara ne-a dezvăluit că de la tatăl său nu a luat numai pasiunea pentru motoare, pentru karting, ci a luat şi pasiunea pentru zbor, cochetând o scurtă perioadă din viaţa sa şi cu planorismul, până a ajuns la concluzia că îi era mai bine “cu picioarele pe pământ”.

“Recunosc că aceste pasiuni le-am preluat şi de la tatăl meu, acestea reperezentând principalele activităţi interactive în care puteam fi implicată la acel moment. Am cochetat apoi şi cu arta plastică, însă visul meu de a urma liceul de artă nu a putut fi dus la îndeplinire din motive subiective”, a explicat profesoara.

“Dintr-o dată m-am trezit profesoara colegilor mei (…) Până acum cinci ani, figuram ca singura femeie din ţară care practica o asemenea meserie”

După absolvirea studiilor generale la Şcoala Generală Nr.1 Suceava, a studiilor liceale – profil mecanică, din cadrul Liceului “Petru Rareş” şi după absolvirea Şcolii de maiştri – profil mecanic auto şi a Facultăţii de Psihopedagogie, Beatrice Choleva a fost propusă pentru postul de profesor în cadrul cercului de karting din municipiul Suceava. “În anul 1982, după ce am trecut din treapta întâi, în treapta a doua, după ce reuşisem la zi, practic la vârsta de 17 ani neîmpliniţi, tatăl meu mă anunţase că din toamnă voi lucra. Această situaţie apăruse după ce se pusese problema desfiinţării cerculuii de karting de la Casa Pionierilor.

Cerinţa era mare, însă nu era nimeni care să desfăşoare o normă întreagă de activitate. După ce directorul de la vremea respectivă i-a făcut propunerea tatălui meu, ţinând cont de faptul că eu desfăşuram o activitate intensă la cerc şi că aveam foarte multe rezultate notabile, a urmat şi soluţionarea problemei de vârstă, deoarece eu încă nu deţineam vârsta adecvată pentru a munci legal. Ca urmare, directorul a cerut aprobarea ministrului Educaţiei de la acea vreme, documentat cu premii, pasiuni, etc., cerere care a fost în final aprobată. Pentru mine situaţia a fost ciudată, deoarece dintr-o dată m-am trezit profesoara colegilor mei, însă m-am adaptat foarte repede, participând apoi, anual, la cursuri de perfecţionare în ţară, acolo unde mă întâlneam cu colegi adulţi, bărbaţi. Lucrul acesta m-a responsabilizat şi m-a ambiţionat. Până acum cinci ani, figuram ca singura femeie din ţară care practica o asemenea meserie – profesoară de karting”, a subliniat Beatrice Choleva.

De-a lungul anilor şi a generaţiilor pe care le-a pregătit, profesoara a amintit câţiva din copiii foarte buni pe care i-a şcolit într-ale karting-ului , care în timp s-au realizat fie în ţară, fie în străinătate: Ovidiu şi Cezar Cojocaru (fraţi), în prezent medici, Andrei Zarojanu, absolvent de Matematică, Radu Popovici, actualmente profesor de limba română, Anamaria Gherase, Mircea Ciobanu, Mugur Niculică ş.a.

Făcând o paralelă între generaţiile care erau în urmă cu 20 şi ceva de ani şi cele care sunt în prezent, Beatrice Choleva a apreciat: „Copiii din ziua de azi sunt foarte isteţi, poate mai isteţi decât eram noi la vremea respectivă, însă copiii care şi-au desfăşurat activitatea până la revoluţie erau mult mai responsabili. Exista un altfel de spirit de echipă”, este de părere prof. Choleva.

Întrebată spre ce altă meserie s-ar îndrepta în cazul în care ar fi nevoită să renunţe la activitatea pe care în momentul de faţă o desfăşoară în cadrul Palatului Copiilor Suceava, Beatrice Choleva a spus că cel mai probabil s-ar îndrepta tot spre un domeniu tehnico-aplicativ.