Ministrul Proiectelor Europene îi răspunde deputatului PNL Ioan Bălan că nu poate prezenta marile proiecte de investiții propuse prin PNRR pentru zona Moldovei pentru că este un mecanism pe logică sectorială și nu regională. El spune însă că pentru reducerea decalajelor s-a conturat ideea înființării unui Fond Național de Reziliență

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a răspuns solicitării deputatului PNL de Suceava Ioan Balan care i-a cerut acestuia să prezinte proiectele majore de investiții propuse spre finanțare prin PNRR în Moldova pentru domeniile prioritare infrastructură de transporturi, mediu, energie, dezvoltare locală și turism, arătând că nu poate oferi astfel de informații întrucât proiectele prin PNRR au o abordare sectorială și nu regională.

Ministrul îi transmite deputatului că potrivit Memorandumului privind Mecanismul pentru elaborarea poziției Guvernului României cu privire Ia Planul Național de Redresare și Reziliență aprobat de Guvern în 20 ianuarie 2021, ministerele de linie sunt instituțille responsabile care își asumă reformele și investițiile aferente PNRR, ce sunt propuse de către echipele tehnice și coordonatorii responsabili de componentele aferente fiecărui minister, spre colectare și analiză de Ministerul lnvestițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit acestuia, Planul Național de Redresare și Reziliență  (PNRR) va fi actualizat pe 10 domenii de intervenție, inclusiv temele menționate de deputat, respectiv infrastructură de transporturi, mediu, energie, dezvoltare locală și turism, fiind repartizate ministerelor și instituțiilor implicate pentru elaborarea de fiși de reformă și investiții.

El arată că valoarea totală a proiectelor propuse spre finanțare nu poate fi determinată la acest moment pe criterii regionale pentru că Mecanismul de Relansare și Reziliență este construit pe un alt specific, diferit de managementul fondurilor de coeziune, fiind pe o logică sectorilă și nu pe o abordare regională, pentru că această facilitate trebuie să răspundă recomandărilor specifice de țară din anii 2019 și 2020, pentru probleme structurale  și stringente, la nivel național.

Totodată, el subliniază că reformele ce urmează a fi realizate prin PNRR vor acoperi în mod echilibrat cei șase piloni de la nivel european: tranziția verde; transformarea digitală; economie și competitivitate; coeziune socială; sănătate și reziliență instituțională; noua generație (tineri și copii).

„ Resursele financiare disponibile prin cadrul PNRR vor fi orientate către susținerea reciprocă a reformelor  și investițiilor care au la bază angajamentele din programul de guvernare aliniate cu recomandările specifice de țară; măsurile care au început a fi implementate după februarie 2020  și care fac parte dintr-o reformă și actele sau proiectele de  acte  normative/  documente  metodologice,  aprobate  în ultimul an sau în pregătire, care sprijină reformele”, a menționat ministrul.

El a mai arătat că, cu toate acestea, în cadrul consultărilor interministeriale, s-a conturat ideea înființării unui Fond Național de Reziliență, care să se adreseze tuturor localităților, iar prin prisma acestui instrument se va urmări reducerea decalajelor de dezvoltare socială și economică, la nivel local, județean și regional.

Deputatul PNL de Suceava Ioan Bălan a cerut ministrului să prezinte proiectele majore de investiții propuse spre finanțare prin PNRR în Moldova pentru domeniile prioritare, infrastructură de transporturi, mediu, energie, dezvoltare locală și turism.

Totodată, Ioan Balan a solicitat să i se spună și care este valoare totală a proiectelor propuse spre finanțare în Moldova prin intermediul PNRR.

Deputatul sucevean a mai cerut ministrului să spună dacă nu ar fi prioritar ca resursele financiare disponibile în următorii șase ani să fie orientate cu precădere pentru asigurarea unei dezvoltări economice și sociale echilibrate între toate regiunile României, în sensul accelerării ritmului de dezvoltare pentru regiunile cel mai puțin dezvoltate.

loading...