Intră acum și în grupul de
Ministerul Finanțelor a răspuns deputatului Angelica Fădor că nu are baza legală să finanțeze programe pentru tratarea dependenței de jocurile de noroc după ce aceasta a atras atenția că dependența de jocuri de noroc a devenit deja o mare problemă în România.
Angelica Fădor a arătat că Organizația Mondială a Sănătății a inclus dependența de jocuri de noroc pe lista afecțiunilor mintale, dar România nu are încă centre și suficienți specialiști pentru tratarea acestei adicții.
Mai mult, ea a spus că dependența de jocurile de noroc se dezvoltă încă din adolescență, iar potrivit datelor existente, în 2019, 30% dintre băieții de 15 ani din România încercaseră să joace cel puțin o dată, depășind cu mult media europeană.
„Toate acestea se întâmplă în condițiile în care legea nu permite accesul minorilor în sălile de jocuri, iar acestea nu ar trebui amplasate în apropierea școlilor. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc este instituția care trebuie să deruleze programe de prevenție și tratament pentru dependenții de astfel de jocuri, cu banii pe care îi încasează anual de la cei din industrie”, a arătat deputatul liberal sucevean.
Angelica Fădor a cerut ministrului de Finanțe, având în vedere faptul că dependența de jocurile de noroc distruge mii de vieți în fiecare an, să precizeze dacă au fost implementate astfel de programe și câte persoane au beneficiat de tratament specific, de la introducerea taxei cu această destinație până în prezent.
În răspuns, Ministerul Finanțelor arată că potrivit legii doar veniturile activității proprii se utilizează pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc și vor fi alocate pentru activitățile și programele de protecție a tinerilor și a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc, prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc, realizarea promovării și publicității responsabile, soluționarea promptă și eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc și un jucător precum și pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferent activității proprii în limita a maximum 30% din totalul sumelor aferente activității.
Mai mult, a fost înființat și Serviciul Promovare Joc Responsabil, dar că nu au fost ocupate cele patru posturi aferente, iar obiectul de activitate al Serviciului Promovare Joc Responsabil este promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, însă reglementarea modalității de utilizare și alocare a veniturilor proprii a păstrat forma adoptată pentru fundația care ar fi trebuit să fie înființată pentru desfășurarea unor activități specifice acestui dorneniu.
„În consecință, la acest moment, nu sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru realizarea de programe și proiecte, astfel încât Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc să poată asigura realizarea în concret a atribuțiilor referitoare la protecția minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social și economic, în vederea evitării dependenței acestora de jocuri de noroc”, se arată în răspuns.
Totodată, în ceea ce privește tratamentul dependenței de jocuri de noroc, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc consideră că legislația specifică ar trebui modificată și completată cu prevederi speciale sau s-ar impune adoptarea unor norme derogatorii de la Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice care să asigure cadrul legislativ necesar pentru utilizarea acestor sume pentru tratamentul dependenței de jocuri de noroc.
„Legislația specifică domeniului jocurilor de noroc este axată pe protejarea minorilor și prevenirea accesului acestora la jocuri de noroc, precum și pe asigurarea integrității și transparenței activității de jocuri de noroc și menținerea unui sistem de joc echitabil, supravegherea și controlul fiind realizate de structurile de specialitate din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc”, se mai arată în răspuns.
Intră acum și în grupul de
