Intră acum și în grupul de
Direcția Agricolă Suceava, în colaborare cu mai multe instituții, a inițiat demersurile pentru certificarea mierii de mană din Bucovina pe o schemă de calitate europeană, fie ca denumire de origine protejată (DOP), fie ca indicație geografică protejată (IGP), urmând modelul unor produse precum Salamul de Sibiu sau Magiunul de Topoloveni.
Directorul Direcției Agricole Suceava, Elena Gogu, a declarat că județul nu are încă niciun produs certificat pe astfel de scheme europene, motiv pentru care mai multe instituții vor colabora pentru a promova acest produs.
„Condiția obligatorie pentru a depune această documentație înseamnă un grup de producători, un grup aplicant. Nu va putea să fie o singură persoană. Trebuie să avem în spate un grup de producători. Vom discuta pentru că acum e o primă întâlnire. Există posibilitatea să depunem prin asociația micilor producători pe care o avem înființată „Gustă din Bucovina”. Am discutat și cu președintele Asociației Apicultorilor din Suceava și există posibilitatea să colaborăm și cu „Produs în Bucovina”. Am avut o discuție și cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și dânșii vor veni alături de noi în grupul aplicant pentru că o parte din probele de miere au fost luate din zona de munte din zona mănăstirilor”, a spus Elena Gogu.
Ea a precizat că este un punct de plecare, de la stupina unui apicultor local.
„Încercăm să facem lucruri frumoase pentru Bucovina și apicultori”, a spus Elena Gogu.
Decanul Facultății de Inginerie Alimentară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava (USV), prof. univ. dr. Mircea Oroian, a subliniat calitățile excepționale ale mierii de mană din zona montană a județului.
Studiile efectuate timp de trei ani la USV au demonstrat că aceasta are proprietăți antimicrobiene superioare, depășind uneori calitățile mierii de manuka, recunoscută la nivel internațional.
„Ar fi păcat ca apicultorii din Suceava, în special cei care practică pastoralul în zona montană, să nu beneficieze de aceste rezultate. Sperăm ca mierea de mană să devină primul produs din Bucovina înregistrat la nivel european”, a afirmat prof. Oroian.
Apicultorul Constantin Colban a explicat că mierea de mană, obținută în Valea Moldoviței, considerată epicentrul mierii de mană de conifere din Bucovina, se împarte în patru categorii, precum cea de conifere, foioase, de origine vegetală și ale insectelor care se hrănesc cu seva arborilor.
El a spus că producția din 2025 este mai scăzută, cantitatea de miere de mană variind de la un an la altul.
Inițiativa reprezintă un prim pas către promovarea și valorificarea unui produs unic al Bucovinei, cu potențial de recunoaștere pe plan european.
Patru cercetători din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, dr. biolog Liliana Luca, dr. ing. Daniela Pauliuc, dr. ing. Florin Ursachi și prof. univ. dr. ing. Mircea Oroian (coordonator al echipei), au elaborat un studiu privind calitățile mierii de mană și ale celei poliflore montane din Bucovina, în comparație cu celebra miere de manuka, produsă în Noua Zeelandă.
Mierea de mană este un tip special de miere, care nu este produsă din nectarul florilor, ci din seva copacilor (precum bradul, stejarul, fagul sau arțarul) și din excrețiile dulci ale afidelor și ale altor insecte care se hrănesc cu seva arborilor. Aceasta are o culoare mai închisă, o consistență mai densă și un gust ușor caramelizat, cu note specifice de rășină sau lemn. Mierea polifloră montană este obținută din nectarul florilor, iar datorită diversității plantelor medicinale prezintă proprietăți terapeutice.
Probele de miere de mană și polifloră montană au fost testate pentru activitatea lor inhibitoare, dar și bactericidă, împotriva a patru tulpini de bacterii patogene pentru om (Staphylococcus aureus, Salmonella enterica serovar Typhimurium, Pseudomonas aeruginosa și Escherichia coli).
În funcție de tipul bacteriei, s-a dovedit că toate probele de miere de mană analizate au avut o activitate bactericidă mult mai mare decât mierea manuka 100 și manuka 250, iar peste 60% dintre probe au prezentat o acțiune mai mare decât mierea manuka 550.
Probele de miere au fost testate pentru eficiența lor și în comparație cu câteva antibiotice, precum: gentamicină, ciprofloxacină, ceftriaxonă, tetraciclină, cefuroxim, piperacilină / tazobactam și amoxicilină / acid clavulanic. Rezultatele cercetărilor au arătat că mierea de mană are un efect antibacterian apropiat sau similar cu cel al antibioticelor asupra bacteriilor luate în studiu. Astfel, 89% dintre probele de mană au avut o activitate antibacteriană similară cu cea a antibioticelor testate pentru Staphylococcus aureus, 37% au avut o activitate similară cu cea a antibioticelor testate pentru Salmonella, iar 58% din totalul probelor de mană au avut o activitate similară cu a antibioticelor testate pentru Pseudomonas aeruginosa. Probele de miere polifloră au arătat, de asemenea, o activitate antibacteriană similară sau apropiată de cea a antibioticelor testate pentru agenții patogeni luați în studiu.
Intră acum și în grupul de
