ISJ Suceava atenționează asupra abandonului școlar: Sărăcia și mediul familial pun în pericol mii de elevi

Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Suceava trage un semnal de alarmă privind abandonul școlar, un fenomen precedat de absenteism cronic, care afectează în special elevii din zone defavorizate, familii dezorganizate sau cu părinți plecați în străinătate. Conform datelor pentru anul școlar 2024-2025, rata abandonului este sub 1% la nivel de județ –, dar cauzele profunde precum sărăcia, lipsa motivației și presiunea grupului de prieteni riscă să erodeze progresele obținute prin programe naționale precum „A doua șansă” sau PNRAS, care au readus în bănci sute de copii.

Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar (ROFIP/2024, art. 118) și Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, abandonul școlar este definit ca încetarea frecventării școlii obligatorii, demonstrată prin absențe nemotivate care împiedică finalizarea a doi ani școlari succesivi. Elevii în această situație pot fi radiați după doi ani consecutivi, dar au dreptul la reînscriere la cerere.

Rata abandonului, calculată de Institutul Național de Statistică (INS) ca diferență procentuală între elevii înscriși la începutul anului și cei rămași la final, arată: 0,086% în primar (13 cazuri din 35.958 elevi), 0,23% în gimnaziu (56 din 27.664), 0,51% în liceu zi (59 din 20.532) și 1,15% în învățământ profesional (39 din 3.554).

Diferența totală de elevi plecați față de veniți indică o migrație moderată, dar cu un accent pe retrageri definitive în ciclurile superioare.

IȘJ Suceava identifică factori multipli care împing elevii spre abandon: sărăcia extremă în zonele rurale izolate, unde copiii aleg munca zilnică în gospodării în locul școlii; mediul familial conflictual, marcat de divorțuri, lipsă de autoritate parentală sau emigrare (copiii rămași cu rude îndepărtate); presiunea socio-economică, cu dezamăgiri parentale față de educație și absența normelor valorice; plus factori educaționali precum greșeli ale dascălilor în relaționare, absenteism necontrolat sau motivație slabă.

Cercetările subliniază rolul decisiv al mediului socio-cultural: atitudinea familiei față de școală, influența negativă a anturajului (fumat, alcool, furt) și izolarea comunităților defavorizate duc la forme grave de deviere, de la chiul la vandalism sau chiar toxicomanie. Școlile au obligația legală de a alerta autoritățile dacă părinții neglijează frecventarea regulată.

Pentru combaterea fenomenului, IȘJ promovează monitorizarea strictă a absenteismului, intervenții psiho-pedagogice (dezvoltarea stimei de sine, coeziunii de grup) și socio-profesionale (inserție familială pozitivă), alături de sancțiuni juridice.

Printre inițiativele cheie:

• „A doua șansă”: Program pentru cei care au depășit vârsta clasei sau sunt în risc major, cu 274 elevi școlarizați în școli precum Gimnazială Berchișești, „Grigore Ghica Voievod” Suceava sau Tehnologic „Oltea Doamna” Dolhasca. Proiectul RESTART al IȘJ a readus în sistem zeci de tineri.
• Educație incluzivă: Focus pe elevi vulnerabili (romi, refugiați, victime ale violenței, din zone marginalizate), prin piloni precum transport gratuit, burse sociale și rechizite. Școli pilot în programul FRDS-EWC: Ilișești, Mitocu Dragomirnei, Ciprian Porumbescu.
• „Masa sănătoasă”: Implementat în 43 unități, ex. Fântânele, Stroiești, Horodniceni, pentru a reduce barierele economice.
• PNRAS (Program Național de Reducere a Abandonului Școlar): 41 școli implementează 41 proiecte, inclusiv MATE (Mecanism de Avertizare Timpurie) pentru detectarea timpurie a riscurilor via date reale (absențe, note slabe). Runda I (15 proiecte, final 2025): școli ca Valea Moldovei, Solca, Cajvana; Runda II.1 (18 proiecte, final 2026): Frătăuții Noi, Broșteni, Vatra Moldoviței; Runda II.2 (7 proiecte): Marginea, Dolhești, Pleșești; plus un proiect la Liteni (runda II.3).