Intră acum și în grupul de
Anul 2025 a adus, pentru județul Suceava, câteva vești bune pe frontul infrastructurii rutiere și aeroportuare – proiecte așteptate de ani de zile, care au primit undă verde și au intrat în faze concrete de realizare. Sectorul de autostradă Pașcani-Suceava și drumul expres Suceava-Siret, licitația pentru Centura de Sud a municipiului Suceava, centura Gura Humorului și extinderea Aeroportului Salcea reprezintă investiții esențiale, capabile să mute fluxurile de trafic, să descongestioneze orașele și să îmbunătățească conectivitatea regiunii. Când vor fi finalizate, aceste proiecte vor constitui, fără îndoială, factori favorizanți pentru dezvoltarea economică a județului.
Totuși, realismul ne obligă să recunoaștem că infrastructura, oricât de modernă, nu garantează automat prosperitatea. Suceava rămâne o regiune cu potențial neexploatat, blocată de obstacole structurale profunde: lipsa motivației pentru marii investitori, prețuri exorbitante ale terenurilor, o forță de muncă redusă drastic de migrație (jumătate din populația activă este plecată în străinătate) și absența unei capacități instituționale reale de calificare profesională în domenii industriale competitive.
De ce nu vin investitorii? Pentru că, în absența unor stimulente clare, a unor terenuri accesibile și a unei mâini de lucru calificate disponibilă local, alte regiuni ale țării sau chiar țări vecine oferă condiții mai atractive. Prețul terenurilor în Suceava a devenit prohibitiv, descurajând atât antreprenorii locali, cât și pe cei externi. Migrația masivă a golit județul de resursa umană esențială, iar sistemul de educație și formare profesională nu a ținut pasul cu nevoile pieței moderne.
Ce se poate face? Soluțiile există și sunt la îndemâna autorităților județene, dacă acestea aleg să acționeze cu viziune și curaj. În primul rând, Consiliul Județean ar trebui să impulsioneze primăriile să identifice și să amenajeze spații de producție și logistice, punându-le la dispoziția antreprenorilor locali la costuri minime. Acest demers ar genera venituri suplimentare pentru bugetele locale și ar încuraja sedentarizarea forței de muncă, stopând exodul demografic.
În al doilea rând, Diaspora suceveană – o resursă uriașă de capital financiar și know-how – trebuie să devină prioritatea investițională. Oferindu-i condiții avantajoase de repatriere a banilor și a experienței, județul ar putea atrage investiții sustenabile, create de oameni care cunosc și iubesc regiunea.
Nu în ultimul rând, este vitală crearea unui sistem flexibil de calificare profesională, adaptat la cerințele industriei moderne, și o implicare activă a autorităților județene în planificarea urbană și metropolitană, pentru a evita haosul dezvoltării anarhice.
Anul 2025 ne-a dat proiectele de infrastructură promise, dar 2026 trebuie să fie anul în care trecem de la promisiuni la acțiuni concrete pentru dezvoltare economică reală.
Intră acum și în grupul de
