Noua paradigmă a războiului: lecțiile din războiul din Ucraina și ce trebuie să facă România-dr. Adrian Botezatu


Intră acum și în grupul de

Războiul din Ucraina a produs o ruptură fundamentală de paradigmă în strategia militară modernă, readucând în prim-plan liniile directoare stabilite de marii teoreticieni clasici ai secolului al XIX-lea: prusacul Carl von Clausewitz și francezul Antoine-Henri Jomini, ambii având la un moment dat contribuții decisive asupra gândirii militare ruse.

Secolul XX a fost dominat de inovațiile armatei germane din al Doilea Război Mondial – bombardamentele aeriene masive și blitzkrieg-ul diviziilor de tancuri. În Ucraina, pentru prima dată, aviația și blindatele au jucat un rol secundar. Locul lor a fost luat de drone – ieftine, multiplicabile rapid și cu pierderi umane aproape zero pentru operatori. La fel cum tancurile germane sofisticate au fost copleșite de numărul uriaș al tancurilor sovietice simple și ușor de reparat, tot așa tancurile occidentale nu au făcut diferența, iar Rusia a ajuns la concluzia că bătrânul T-72 modernizat este mai fiabil decât mult lăudatul T-14 Armata.

În acest război Rusia-NATO s-au confruntat și două paradigme economico-industriale: NATO – tehnologii scumpe și producție lentă; Rusia – capacitate industrială post-sovietică gigantică, costuri amortizate și comandă centralizată rapidă.

Armata rusă, ca armată de atac, a preferat lovituri de la distanță cu drone și rachete, urmate de înaintare lentă în grupuri mici. Armata ucraineană, ca armată de apărare, a mizat pe fortificații masive de inginerie militară în zone urbane, deluroase și împădurite – paradoxal, excavatorul, buldozerul și cifa de beton au devenit mai importante decât tancurile și avioanele.

Pentru România, lecțiile sunt clare și urgente:

  • Specializarea exclusivă ca armată de apărare, după modelul elvețian
  • Crearea Gărzii Naționale prin fuziunea MAPN – Romsilva – ANCPI
  • Prioritate absolută pentru batalioanele de geniu: împăduriri masive cu conifere (protecție vizuală anti-drone), tuneluri de vegetație și plasă pe axele rutiere, lucrări de fortificație pe mai multe valuri în estul țării
  • Descentralizare ierarhică și autonomie logistică locală (concentrările mari sunt ținte sigure)
  • Simplificarea drastică a gradelor militare (soldat – subofițer tânăr/veteran – ofițer tânăr/veteran)
  • Pregătire militară obligatorie de 2 săptămâni pentru toți elevii în vacanța dintre clasa a XII-a și facultate
  • Reevaluarea experienței Gărzilor Patriotice și exerciții anuale de apărare a populației civile

Războiul din Ucraina ne-a arătat că viitorul nu mai aparține tancurilor de milioane de euro, ci dronelor de sute de dolari și tranșeelor de beton. România nu are luxul să piardă timp cu achiziții ofensive scumpe. Avem nevoie de geniu, păduri și o populație pregătită să apere fiecare palmă de pământ românesc.


Intră acum și în grupul de