Turismul în Bucovina: creștere impresionantă, dar sejur scurt – provocarea este să transformăm vizitatorii în oaspeți care rămân mai mult- opinie dr. Adrian Botezatu

Bucovina a făcut pași uriași în turism în ultimii 25 de ani. Datele sunt clare și vorbesc de la sine: de la 5.269 de locuri de cazare în anul 2000 am ajuns la 17.396 în 2024 – o creștere de 330%. Numărul turiștilor sosiți anual a explodat de la 153.500 la 573.200 – adică de 3,7 ori mai mulți. Sunt cifre care ne fac să fim mândri, mai ales dacă ne comparăm cu Brașovul, unde creșterea numărului de turiști a fost de 460%, dar a plecat de la o bază mult mai mare.

Totuși, statistica ascunde o veste proastă, pe care o simțim cu toții în buzunare și în ochii hotelierilor: media sejurului a scăzut dramatic. Dacă în 2000 se înregistrau 480.300 de înnoptări, în 2024 au fost 1.180.400 – o creștere de doar 245%, mult sub ritmul numărului de vizitatori. În Brașov, înnopările au crescut cu 329%, ceea ce arată că acolo oamenii rămân mai mult. La noi, turiștii vin, fac un weekend rapid cu mănăstirile, poate o plimbare prin centrul Sucevei și pleacă. Vizitează, dar nu rămân și asta înseamnă bani pierduți, locuri de muncă sezoniere și o economie locală care nu prinde rădăcini adânci.

De ce se întâmplă asta? Pentru că oferta noastră rămâne, în mare parte, una punctuală: mănăstiri, cetăți, poate o degustare de brânză și vin. Dar nu există încă suficient conținut care să țină familia ocupată 4–5 zile. Copiii se plictisesc după două ore de vizitat biserici pictate, părinții vor relaxare, iar tinerii caută experiențe active. Bucovina are tot ce trebuie – peisaje, tradiții, produse locale excelente, oameni primitori – dar nu le pune încă împreună într-o poveste coerentă și atrăgătoare.

Ce putem face concret, realist, în următorii 5–10 ani?

1. Pachete all-inclusive cu gust de Bucovina – să ne bazăm pe industria alimentară locală: mic dejun cu brânzeturi și zacuscă de casă, prânz cu ciorbă de burtă adevărată și friptură de porc de Mangalița, cină cu tochitură și plăcinte. Un astfel de pachet ar atrage familii și grupuri care vor să mănânce bine și să nu se mai gândească la ce urmează.
2. Aqua park-uri acoperite și centre de agrement pentru toate anotimpurile – în zonele montane, unde iarna e lungă și frigul aspru, un complex cu piscine termale, tobogane și spa ar ține turiștii în stațiune și când afară ninge.
3. Facilități dedicate familiilor cu copii – parcuri tematice mici, trasee de biciclete adaptate, ferme didactice, ateliere de olărit sau țesut, tabere de vară cu activități în natură. Copiii mulțumiți înseamnă părinți care revin.
4. Un brand culinar autentic al Bucovinei – împreună cu specialiștii de la USV Suceava, să creăm o marcă recunoscută: „Gust de Bucovina” pentru produse tradiționale certificate, meniuri standardizate în restaurante, festivaluri gastronomice anuale.
5. Suceava și Rădăuți – destinații de city break – centrul Sucevei are un potențial uriaș: cetatea Șcheia, zidurile medievale, casele boierești, muzee. Cu iluminat arhitectural, terase, evenimente stradale, promenadă pietonală și un circuit clar, orașul poate deveni o oprire de 2–3 nopți, nu doar o haltă de o zi. Același lucru e valabil pentru Rădăuți.
6. Tabere școlare de capacitate mare – cel puțin 10.000 de locuri în județ, cu programe educaționale și de aventură. Școlile din țară ar veni cu plăcere, iar asta ar aduce flux constant în extrasezon.
7. Turism balnear relansat și turism medical pentru străini – apele minerale din zonă, tratamente stomatologice, servicii paleative, pachete cu cazare și îngrijire – toate pot atrage pensionari români și turiști străini cu bugete medii și mari.
8. Turismul extern – prioritate zero – în ultimii ani s-a prăbușit. Fără agenții specializate, fără promovare agresivă în Polonia, Germania, Italia, Israel, Ucraina, turismul străin va rămâne o amintire.

Bucovina are tot ce îi trebuie ca să devină una dintre cele mai căutate destinații din România și Europa de Est. Are istorie, natură, gastronomie, ospitalitate. Dar îi lipsește încă viziunea integrată: să nu mai fim doar „țara mănăstirilor”, ci o regiune completă, unde omul vine pentru două zile și rămâne cinci, pentru că se simte bine, mănâncă excelent, se relaxează și descoperă ceva nou în fiecare zi.

Creșterea cantitativă a fost impresionantă. Acum e momentul calității și al sejurului lung. Dacă reușim asta, nu vom mai compara cifrele cu Brașovul – vom fi noi înșine un reper.