Intră acum și în grupul de
Conform datelor oficiale publicate de Consiliul European, după aproape cinci ani de la lansarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a reușit să îndeplinească doar 36% dintre jaloanele asumate. Cu mai puțin de două luni până la închiderea oficială a programului, țara noastră riscă să fie obligată să returneze sume importante din banii deja accesați.
În același timp, România înregistrează cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană – aproximativ 30 de miliarde de euro au părăsit țara. Economiștii avertizează că economia românească nu va putea absorbi ușor aceste șocuri consecutive.
Cine poartă responsabilitatea?
Acordul PNRR a fost semnat în 2021 de către fostul ministru USR, Cristian Ghinea, negocierile fiind derulate în mandatele premierilor:
- Ludovic Orban (PNL) – 2019-2020 (coaliție PNL + USR)
- Florin Cîțu (PNL) – 2020-2021 (coaliție PNL + USR)
- Nicolae Ciucă (PNL) – 2021-2023 (coaliție PNL + PSD)
- Marcel Ciolacu (PSD) – 2023-2025 (coaliție PNL + PSD)
- Ilie Bolojan (PNL) – 2025-2026 (coaliție PNL + PSD + USR + UDMR)
La acest tablou se adaugă și blocajul major al proiectelor de infrastructură din Moldova finanțate prin programul SAFE. Procedurile de atribuire a contractelor pentru construcția de autostrăzi și drumuri expres sunt blocate de numeroase contestații la licitații și de o contestație la Curtea Constituțională privind Ordonanța de urgență emisă de Guvernul Bolojan.
Concluzie
Timp de șapte ani, coalițiile formate din PNL, PSD și USR au condus România sub promisiunea reformelor profunde și a modernizării țării. Rezultatul este un PNRR grav întârziat, un deficit extern record și o infrastructură majoră rămasă în proiect.
În loc de redresare și reziliență, asistăm la un colaps economic accelerat, ale cărui consecințe vor fi suportate de toți cetățenii români în anii care urmează.
Intră acum și în grupul de
