Flutur susţine nevoia de modernizare a şcolilor, mai mult sprijin pentru oraşele mici şi reducerea unor impozite locale

Preşedintele PNL Suceava, Gheorghe Flutur, arată că în programul său susţine nevoia de modernizare a şcolilor, că este nevoie de mai mult sprijin pentru oraşele mici, dar şi că ar trebui reduse unele impozite locale.

Astfel, Flutur arată că are în vedere un proiect amplu și consistent prin care toate școlile să fie aduse la standardul de autorizare sanitară și al ISU.

„Personal am făcut mai multe interpelări la Guvern, iar acum doresc să insit pe acest subiect, pentru că sunt fonduri la Ministerul Dezvoltării. În județul Suceava sunt  încă foarte multe școli care nu au autorizație de funcționare si multe sunt fără autorizație ISU. Trebuie accelerate proiectele pentru modernizarea școlilor, aducțiunea si racordarea școlilor la rețetele de apa și canal, precum și lucrări pentru îndeplinirea condițiilor de autorizare ISU”, a spus Flutur.

El a menţionat că în județul Suceava gradul de conectare la sistemul centralizat de apă potabilă este de circa 60%, iar la sistemul de canalizare sub 50%, iar această situație are consecințe grave asupra stării de sănătate a populației şi sunt afectate comunități întregi, în special în mediul rural.

„E un semnal de alarmă în ceea ce privește consecința lipsei rețelelor de apă și canalizare asupra funcționării școlilor din județul Suceava. Un indicator elocvent în acest sens îl reprezintă procentul foarte mare de unități școlare care nu au autorizație sanitară de funcționare”, susţine liderul liberal.

Gheorghe Flutur

El a mai spus că județul Suceava are cele mai multe școli neautorizate, iar conform Inspectoratului Școlar Județean Suceava, la începutul anului școlar 2015-2016, doar 291 unităţi şcolare dintre cele 794 au autorizaţie de funcţionare.

Flutur arată că potrivit Ministerului Educației, din cele 2.430 de şcoli fără autorizaţie sanitară de funcţionare din țară, aproape un sfert se află în județul Suceava.

„Fostul ministru al Educaţiei, domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, afirma la începutul anului 2015 că una din priorităţi este reabilitarea tuturor unităţilor de învăţământ din întreaga ţară care nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare. După o evaluare în teritoriu la nivelul fiecărui judeţ, urma ca, la sfârşitul lunii martie, să se centralizeze datele, ca apoi să înceapă, din aprilie, alocarea resurselor financiare, încheierea contractelor de reabilitare şi începerea lucrărilor. Obiectivul declarat era acela ca, pe parcursul anului şcolar 2015-2016, toate şcolile să obţină autorizaţie sanitară de funcţionare.

Ce s-a întâmplat în Județul Suceava cu aceste autorizări?”, se întreabă Flutur.

El susţine că în ultimi trei ani de guvernare PSD doar 45 unități școlare au fost autorizate, iar în acest ritm Guvernul PSD ar fi reușit autorizarea școlilor sucevene în jumătate de secol.

„De altfel, domnul Cîmpeanu recunoștea, la deschiderea anului școlar că, faţă de anul trecut, la nivel național doar unu la sută clădiri au obţinut autorizaţie de funcţionare”, a spus Flutur.

Liderul PNL Suceava arată că în timp ce în Bucureşti unii dintre elevi vor avea tablete și manuale digitale, mii de copii din sate învaţă în şcoli care nu au autorizaţie de funcţionare.

El a spus că statul are obligația să rezolve această situație mai ales că majoritatea cazurilor se află în comunităţile mici, acolo unde există și probleme financiare.

„ În vederea asigurării condițiilor elementare de igienă, trebuie activat acel program de care vorbeam și să fie alocate fonduri astfel încât, în parteneriat cu administrațiile locale, să se realizeze conectarea școlilor din județul Suceava la rețelele de apă potabilă și canalizare, aceasta fiind și principala condiție pe care trebuie să o îndeplinească pentru a fi autorizate sanitar”, a spus Flutur.

El consideră că orașele mici trebuie să beneficieze de mult mai mult sprijin, pentru a avea acces la resurse necesare dezvoltării unei infrastructuri minimale. rețele de apă și canalizare, străzi asfaltate.

„Cetățenii de aici se plâng că impozitele și taxele sunt tot mai mari, în timp ce avantajele sunt ca și inexistente.  Consider că problema orașelor mici, în special al celor cu o populație de până la 10.000 locuitori, trebuie privită pe termen lung și nu poate fi rezolvată doar prin alocări din bugetul de stat”, a spus Flutur.

El a arătat că pentru aceste orașe va trebui să existe Programe operaționale, prin care se vor accesa fonduri structurale din perioada 2016 – 2020.

„În județul Suceava, în anul 2004, un număr de 8 comune au fost transformate în orașe, ca urmare a unei Hotărâri de Guvern care avea drept obiectiv politic ”creșterea artificială” a numărului populației urbane din România, pentru îndeplinirea unui așa-zis criteriu necesar integrării României în Uniunea Europeană. Chiar dacă nu îndeplineau majoritatea condițiilor prevăzute de lege pentru a deveni orașe, în urma raportărilor ”cosmetizate” care s-au făcut de către autoritățile locale de la acea dată și a inducerii în eroare a populației, la nivel național, 55 de astfel de comune au devenit orașe, decizia politică de la acea dată fiind ”validată” prin referendumuri locale”, a spus Flutur.

El mai arată că şi creșterea impozitului pe terenul de lângă construcții este nedreaptă și trebuie corectată şi că după ce a iniţiat o propunere legislativă, prin care se solicită reducerea taxelor şi impozitelor locale pe terenuri, taxe majorate de la începutul acestui an, prin noul Cod fiscal, el susţine că se impune urgentarea procedurilor.

„Începând de anul acesta populaţia trebuie să plătească impozit pe terenul de sub locuinţă, care nu se plătea, iar pe lângă impozitul pe terenuri, curţi, construcţii se mai plăteşte pentru încă 400 de metri pătraţi din imediata vecinătate a acestora”, a spus Flutur.

El susţine că cei mai afectaţi de noile prevederi legale sunt locuitorii din oraşele mici, care începând de anul acesta trebuie să plătească impozite şi taxe locale de cinci ori mai mari decât cele de anul trecut şi că nemulţumirea în rândul populaţiei este extrem de mare la Liteni, Dolhasca, Salcea, Milișăuți, Cajvana, Broșteni, Frasin sau Vicovu de Sus.

„Propunerea legislativă a pornit ca o necesitate în susţinerea drepturilor şi intereselor cetăţeneşti, la iniţiativa unui grup de primari, care consideră nedreaptă prevederea legală înscrisă în acest moment în actualul Cod fiscal care face referire la impozitarea primilor 400 de metri pătraţi, a terenurilor situate în intravilan şi aflate, de fapt, în categoria terenurilor agricole”, a spus liderul PNL Suceava care consideră că această suprafaţă de teren, situată în 99% din cazuri în jurul clădirii de locuit, este folosită de populaţie ca teren agricol, având ca principal scop asigurarea subzistenţei familiei prin cultivarea de produse agricole.

„Din acest punct de vedere nu se poate impozita o suprafaţă de teren folosit ca teren agricol asemeni categoriei de terenuri cu construcţii, aşa cum prevede în acest moment Codul fiscal. Prevederea pe care o propunem spre modificare conduce, în  acest moment, la calcularea unor impozite aberante pentru suprafeţe de terenuri agricole, intravilane, aflate în apropierea construcţiilor de locuit, fapt ce reprezintă o nedreptate fiscală pentru persoanele care deţin mici suprafeţe în jurul caselor. De asemenea am propus ca actualul text să revină la forma sa cuprinsă în vechiul Cod fiscal”, a spus Flutur.

El menţionează că prevederile din Codul fiscal prin care au fost majorate aceste impozite şi taxe locale au fost aprobate de Guvernul PSD condus de Victor Ponta, care prin acestea nu a făcut altceva decât să împovăreze populaţia.

„Codul fiscal a fost dat în guvernarea Ponta, care doar s-a lăudat că se reduce TVA la alimente, însă în spate pregătea scăderea veniturilor primăriilor, iar prin noul Cod fiscal, împovărarea populaţiei. Aceste noi prevederi ale Codului fiscal au pus presiuni pe primării, care trebuie să colecteze aceste taxe şi impozite mărite”, a mai declarat Flutur. (N.B.)