Intră acum și în grupul de
Investitorii italieni și germani, urmați de arabi și de cei din Ungaria, dețin cele mai mari suprafeţe de teren agricol din țara noastră, în timp ce românii care ar dori să devină proprietari în Italia sau Germania se vor lovi de o serie de opreliști, susține senatorul PSD de Suceava, Ovidiu Donțu, care a depus o inițiativă legislativă prin care se suspendă timp de trei ani posibilitatea ca străinii, persoane fizice sau juridice, să achiziționeze teren în România.
Parlamentarul sucevean, care solicită ca inițiativa legislativă să fie dezbătută și adoptată în procedură de urgență, menționează că aceasta completează prevederile Legii 312/ 2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini apatrizi, precum și de către persoanele juridice străine și modificarea Legii 17 din 7/ 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și modifică Legea 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și inființarea Agenției Domeniilor Statului.
În Legea nr. 312/ 2005 completarea prevede că „cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum și persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, în aceleași condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români și pentru persoanele juridice române, cu mențiunea că în cazul terenurilor agricole, pădurilor și a celor forestiere este necesară îndeplinirea și a celorlalte condiții impuse prin prezenţa lege” menționând că „vor putea beneficia, în limita a 50 ha pe teritoriul ţării noastre, persoanele fizice sau juridice din statele rnembre pe al căror teritoriu astfel de terenuri pot fi deținute și de către cetăţenii români, precum și cei care, în cazul persoanelor fizice, sunt căsătoriţi cu un cetățean român”.
Totodată legea se modifică cu un articol prin care „cetăţeanul străin, apatridul și persoana juridică aparţinând statelor terţe pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe teritoriul țării noastre, în condiţiile reglementate prin tratate internaționale, pe bază de reciprocitate, în limita a 50 ha”, iar terenul respectiv să nu-și schimbe destinația pe o perioadă de 15 ani.
Mai mult, legea prevede ca avizele de la Ministerul Apărării sau Ministerul Culturii pentru terenuri aflate lângă obiective militare sau situri arheologice, vor fi comunicate în termen de 45 de zile calendaristice și nu de 20 de zile de la înregistrarea cererii de solicitare de vânzător, fiind obligatorie menționarea datelor de identificare ale persoanei sau, după caz, a persoanelor către care urmează a se face vânzarea.
În această inițiativă legislativă se arată că „dispozițiile legale în vigoare referitoare la posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor și a celor forestiere situate în extravilan de către cetăţenii străini sau persoanele juridice care nu sunt constituite în conformitate cu legislația națională se suspendă pentru o perioadă de 3 ani”.
Totodată, se menționează că legea va intra în vigoare la 3 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, cu excepți prevederilor privind suspendarea pentru trei ani a posibilității de vânzare de terenuri către străini.
În expunerea de motive, senatorul PSD Ovidiu Donțu arată că deși legislația în domeniu are ca scop asigurarea securității alimentare, protejarea intereselor naționale și exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național, cu toate acestea, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor.
El citează și un raport al Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene, potrivit căruia „concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în tratatele de aderare la UE noile membre state din Europa de Est au obținut perioade de tranziție pentru liberalizarea pieţei de fond funciar”, iar informațiile sugerează că „România, Bulgaria, Ungaria și Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme „.
El mai arată că potrivit aceleiași surse topul latifundiarilor din România este ocupat pe primele cinci poziţii de cetăţeni străini.
Donțu explică în expunerea de motive că schimbările propuse prin inițiativa sa legislativă vizează introducerea, în situaţia juridică descrisă de principiul reciprocității, și conceptului de egalitate al suprafeţelor maxime de teren care pot fi deţinute de cetăţenii străini (sau persoane juridice) ori apatrizi din state nemembre UE, precum și în ceea ce privește condiția de a se putea asigura și cetăţenilor români dreptul la achiziția de astfel de terenuri pe teritoriul acestor state, precum și menționarea unor suprafeţe maxime care pot fi deţinute.
El susține că una dintre condiţiile pe care un român trebuie să le îndeplinească pentru a putea cumpăra teren agricol în Ungaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia sau Slovacia este de a fi căsătorit cu un cetăţean al acestui stat.
Donțu mai susține că aproape în fiecare țară există dreptul de preempțiune al vecinului sau al arendașului la cumpărarea terenului, în vederea comasării, iar în altele și statul beneficiază de întâietate, din considerente privind protecția mediului sau de limitare a speculei. (N.B.)
Intră acum și în grupul de
