Intră acum și în grupul de
Deputatul PSD de Suceava Cătălin Nechifor care a participat în ultima săptămână la Conferința UNESCO care s-a desfășurat la Paris a fost inspirat de faptul că a trecut pe lângă sediul aflat la vânzare al Partidului Socialist din Franța, aflat acum la 7 procente după ce a deținut până anul acesta guvernul și a făcut o analiză a situației europene a social –democrației având o concluzie alarmantă: ori va avea loc o reinventare a stângii, ori trendul scăderii se va adânci.
Prezentăm integral analiza politică făcută de Cătălin Nechifor
„Treceam astăzi dimineață pe Solferino, stradă unde Partidul Socialist își are sediul central, undeva lângă Adunarea Națională, în zona zero a Parisului. Îmi adusesem aminte, înainte să ajung în Franța, de o carte pe care am citit-o prin 2008, era vorba despre alegerile prezidențiale, cele din 2007, în care Segolene Royal a pierdut în față lui Nicholas Sarkozy. Țin minte și acum, parcă aș reciti, momentul în care au înțeles că au pierdut. Era ceva despre liniște deprimantă, despre cum au plecat toți liderii importanți, străzi întunecate, în fine, asta a fost în urmă cu ceva timp. Acum, după pierderea catastrofică a socialiștilor și la prezidențiale în față lui Macron, centristul Macron, dar și la alegerile legislative din acest an, vin vremuri dificile pentru stânga în Franța. Și nu doar în Franța. Să le luăm pe rând. În Grecia, PASOK – partidul fondat de Papandreu în anii 70, a trebuit să gestioneze criză financiară dar și negocierile cu Troika – FMI, UE, WB. De la 43,92% cu Papandreu prim ministru în 2009, a ajuns la 4,7% în 2015. Grecia e condusă acum de Siriza, un partid radical de stânga fondat în 2004 și care a preluat puterea în 2015, avându-l pe Tsipras prim ministru. În Spania, PSOE a plecat de la guvernare în 2011, pe când premier era Zapatero, după ce avusese scoruri de peste 40% în alegerile parlamentare. În 2015 obține doar 20%, parțial și pe fondul apariției a doi noi partide Podemos (stânga) și Ciudadanos (centru dreapta). În Germania, SPD tocmai a înregistrat cel mai mic scor istoric, undeva spre 21%, iar în Marea Britanie, laburiștii au avut o evoluție foarte interesantă. După 3 guverne conduse de Tony Blair, care a demisonat în 2007 pentru a-i lasă locul lui Gordon Brown, după ce partidul pierduse din intențiile de vot urmare a controverselor legate de participarea în războiul din Irak, în 2010 Laburiștii pleacă de la guvernare, iar de atunci nu au mai reușit să revină, chiar dacă au avut și conjuncturi favorabile, cum ar fi Brexit-ul, ajungând acum la un scor de 40%, după ce în 2010 avuseseră 29% și în anul 1997 43,2%. Revenind la Franța, François Hollande câștigă alegerile prezidențiale în 2012, Partidul Socialist a format și guvernul în acel an obținând 29,35%, însă 2017 a fost catastrofal, la alegerile pentru Adunarea Națională, socialiștii obținând doar 7,44%. Acum, să facem o sumarizare a partidelor de stânga în statele membre UE (procent la ultimele alegeri parlamentare /statut actual putere-opoziție):
Austria SPO 26,9% – guvernare în coaliție cu OVP (31,5% conservatori)
Belgia SPA 8,8% , PS 11,7% – opoziție
Bulgaria BSP 27,2% – opoziție
Croatia SDP 33,8% în coaliție cu alte 3 partide – opoziție
Cipru EDEK 6,2% – opoziție
Cehia CSSD 7,3% – guvernare tripartită
Danemarca S 26,3% – opoziție
Estonia ȘDE 15,2% – guvernare tripartita
Finlanda SDP 16,5% – opoziție
Franta PS 7,4% – opoziție
Germania SPD 20,5% – opoziție
Grecia PASOK 6,3% în coaliție cu DIMAR – opoziție
Ungaria MSZP 25,6% în coaliție cu alte 3 partide – opoziție
Irlanda LAB 6,6% – opoziție
Italia PD 25,4% – guvernare în coaliție
Letonia SDPS 23% – opoziție
Lithuania LSDP 14,4% – opoziție
Luxemburg LSAP 20,3% – guvernare
Malta PL 55% – guvernare
Olanda SP 9,1% – opoziție
Polonia
Portugalia PSD 38,6% – guvernare în coaliție
Romania PSD 45,5% – guvernare în coaliție
Slovacia SMER 28,3% – guvernare în coaliție
Slovenia SD 6% – guvernare în coaliție
Spania – PSOE 22,6% – opoziție
Suedia S 31% – guvernare în coaliție.
UK Labour 40% – opoziție
Prin urmare, partidele social democrate asigura guvernarea în 10 dintre cele 27 state membre, partidul social Democrat din România fiind al doilea după partidul omolog din Malta, după procentul obținut la ultimele alegeri. Pe de altă parte, mai multe guverne sunt de dreapta în UE, în special din zona popularilor europeni, pentru stânga cea mai mare problema fiind căderea abruptă la ultimele rânduri de alegeri, așa cum am arătat la început. Interesantă este și evoluția unor partide nou înființate, unele chiar anti sistem, precum și cazul particular al Ungariei și Poloniei, țări cu guvernări aproape de zona nationalismului.
Sunt două scenarii pentru viitor: ori va avea loc o reinventare a stângii, ori trendul scăderii se va adânci. Evident că e interesantă și evoluția dreptei popular europene, tot așa de bine, după cum stânga a dezamăgit profund în Grecia și Franța, mai ales, tot așa se poate întâmplă și în țările guvernate de dreapta.
Concluzia mea este că dezamăgirea a măcinat profund unele guvernări din UE, acest lucru făcând loc pentru apariția de noi formațiuni politice, care au câștigat rapid simpatia populara.
P.S. o știre recentă, din 19 septembrie 2017: Partidul Socialist PS vinde sediul central din Solferino, Paris”.
Intră acum și în grupul de
