Băișanu, în Comisia de Transporturi analiză drastică a CFR: Timpul de transport aproape că se dublează, numărul de deraieri crește, traversele de acum 60 de ani din Nisipitu rezistă, în timp ce cele de acum se fac nisip, dar directori din CFR câștigă mai mult decât președintele țării. Sper să nu avem o catastrofă feroviară majoră în scurt timp

Vicepreședintele Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților, deputatul ALDE Suceava Alexandru Băișanu, a făcut, miercuri, o analiză drastică a situației în care de află CFR.

În cadrul unei dezbateri din cadrul comisiei parlamentare la care au participat ministrul Transporturilor, Lucian Șova, reprezentanți ai CFR Infrastructură, sindicaliști și reprezentanți ai unor firme de construcții, Alexandru Băișanu a realizat o analiză drastică a situației CFR cerând măsuri urgente până când nu se va produce o catastrofă feroviară majoră.

„Bucovinean fiind, venind cu trenul de la Suceava la București, în 2000-2005 făceam patru ore și jumătate cu trenul în timp ce acum fac peste șapte ore. În timp ce alții scurtează timpul de transport, noi lungim”, a început  Băișanu expunerea sa.

El a adăugat că s-a ajuns în situația asta pentru că nu sunt bani, că nu e viziune și că ceva nu merge în regulă, dar a arătat însă că salariile sunt interesante în CFR.

Băișanu a spus că a găsit un salariu de 4.700 de euro, care e mai mare ca al directorului general și al președintelui României, fiind salariul directorului general din grupul de exploatare al Palatului CFR.

„Noi avem morți pe CFR, avem deraieri de trenuri, avem întârzieri fenomenale, dar avem Palatul CFR și un domn care se ocupă de mângâierea acestui palat de ani de zile, are 4.700 de euro”, a spus Băișanu.

El a mai prezentat și salariul directorului de telecomunicații din CFR care este de 4.200 de euro.

„Am dat două exemple- timpul și banii- care vin pe nervii și din buzunarele populației din România”, a spus deputatul sucevean.

Alexandru Băișanu a cerut o radiografie completă a CFR și a subliniat că niciunul dintre miniștri nu a avut decența și curajul să facă această analiză motiv pentru care nu s-a schimbat mai nimic în transportul feroviar.

El a prezentat și date din raportul Agenției de Investigare Feroviară care arată că în anul 2017 au fost 41 evenimente feroviare din care un accident grav, 27 de accidente și 13 incidente, iar din cele 27 de accidente feroviare, 25 de cazuri au fost deraieri ale vehiculelor feroviare din trenurile aflate în circulație, iar două cazuri au fost incendii la vehicule feroviare din compunerea trenurilor în circulație.

Deputatul sucevean a mai spus că deși numărul total de evenimente feroviare a scăzut ușor față de anul 2016 , respectiv 41 în 2017 față de 46 în anul anterior, în cea ce privește cazurile de deraieri ale vehiculelor feroviare aceste au crescut cu patru de la 21 de cazuri în 2016 la 25 în 2017.

El a mai spus că a sesizat mergând că în anumite zone la trecerile de cale ferată fie s-au construit clădiri care obturează vizibiltatea fie a crescut vegetația ca prin junglă că nu se mai vede nimic la trecerea la calea ferată.

„Personal am văzut că avem traverse foarte vechi, unele de 60-70 de ani. Nu departe de Suceava, la Nisipitu. Fenomenal, chiar dacă sunt mai vechi de 50 de ani sunt mai bune decât cele noi care au doi ani de existență. Am văzut una, la un an și jumătate,  din care luai din postament și era nisip, cenușă”, a subliniat Băișanu.

El a făcut referire și la evenimentul de miercuri dimineața când, la Ploiești a căzut o pasarelă.

„Nimic deosebit. Cei de la CFR spuneau că e a Primăriei, că trecea pe acolo nu știu ce”, a spus Băișanu care a atras atenția că orice pasarelă care trece peste liniile CFR trebuie să fie în atenția CFR și să verifice dacă era în stare de funcționare.

„Ce s-ar fi întâmplat dacă atunci trecea un tren pe acolo, chiar cu viteza cu care merge, de 18 km/h cel de marfă și de 45 de km/h dacă e de călători?”, a întrebat Băișanu.

El a mai spus că nu-și dorește să aibă gura pocită, dar există riscul unei catastrofe feroviare.

„Suntem într-o situație iminentă de a avea, în viitorul apropiat, nu mediu, nu lung, o mare catastrofă și sunt convins că după ce vom avea acea mare catastrofă cineva va trebui să răspundă și probabil, după aceea, ne vom apuca să reparăm lucrurile. Haideți să o facem înainte! Eu ca deputat nu vreau să fiu părtaș la băgarea mizeriei sub preș ci pas cu pas să le reparăm rând pe rând”, a conchis Alexandru Băișanu.(T.B.)