Senatorul PSD Virginel Iordache la 29 de ani de la primele alegeri libere post-revoluționar din 20 mai 1990: De atunci românii au avut libertatea de a-și alege singuri drumul pe care doresc să meargă ca popor

Senatorul PSD de Suceava Virginel Iordache consideră că primele alegeri libere de după anul 1989 au reprezentat ziua reinstaurării democrației în România apreciind că din acel moment românii au avut libertatea de a-și alege singuri drumul pe care doresc să meargă ca popor.

Într-o amplă declarație politică, senatorul sucevean prezintă o analiză a evenimentelor din prima parte a anului 1990 după evenimetele din decembrie 1989 când regimul comunist a fost înlăturat.

Vă prezentăm integral analizat senatorului Virginel Iordache:

„La cinci luni de la evenimentele din decembrie 1989, românii au fost chemaţi la urne pentru a-şi alege democratic parlamentarii şi preşedintele. Erau primele alegeri libere după 1947 din țara noastră. În cursa electorală se înscriseseră zeci de partide, din care maxim zece ar fi putut depăşi 1% din sufragii. Pentru cealaltă competiţie, cea prezidenţială, electoratul avea de ales între domnii Ion Iliescu, Radu Câmpeanu şi Ion Raţiu.

Nu vom înţelege cu adevărat ce au însemnat pentru viaţa politică și pentru viitorul naţiunii române,alegerile din 20 mai 1990 dacă nu le vom conecta la procesul deschis de Revoluţia Română din decembrie 1989, la idealurile și la obiectivele acesteia.

În esenţa sa, Revoluţia din decembrie nu a fost una restauratoare, care să-și fi propus să dea timpul înapoi și să întoarcă România la ordinea politică, economică și socială din perioada antebelică. Revoluţia Română a fost una întemeietoare. Obiectivele ei fundamentale prefigurau o nouă ordine constituţională, legală și instituţională, un stat modern, o societate deschisă, liberă și democratică. Drumul spre această nouă construcţie statală, bazată pe valorile lumii libere și democratice, trecea obligatoriu prin alegeri libere, democratice și echitabile, care să dea expresie voinţei cetăţenilor români. De aceea, el era și înscris ca obiectiv în cele zece puncte ale programului Revoluţiei Române, înscris în Comunicatul către ţară din noaptea de 22 decembrie.

Organizarea alegerilor din mai 1990, era sarcina prioritară a organelor puterii provizorii care a rezultat în urma prăbușirii, sub presiunea și prin jertfele cetăţenilor României, a regimului ceaușist. Sunt sigur că eram cu toţii conștienţi de faptul că legitimitatea unui regim politic și a unei guvernări nu poate rezulta decât în urma unui scrutin electoral. Legitimitatea oferită de revoluţie era una preponderent morală și simbolică, dar cu totul insuficientă pentru a construi structuri statale puternice, stabile și respectate. În acest context, alegerile de la 20 mai 1990 au consacrat opţiunea fundamentală și ireversibilă a românilor pentru democraţie și au dat instituţiilor alese legitimitate și un mandat clar pentru reformarea radicală a societăţii și economiei românești. Istoria va reţine aceste adevăruri fundamentale despre alegerile din 20 mai 1990 și le vor așeza acolo unde le este locul.

Cei mai tineri ar spune astăzi ce acordăm atâta atenție acelor alegeri, dar importanța acelor alegeri a fost și este covârșitoare, dacă le privim din perspectiva a ceea ce au însemnat ele pentru viitorul democrației românești. A fost primul test major pentru o societate abia ieșită dintr-un sistem totalitar, test care a permis României să-și consolideze și să-și afirme mai apăsat opțiunea pentru democrație avută cu 5 luni mai devreme. Fără acest pas, nu am fi fost pe deplin o țară funcțională din punct de vedere democratic și nici nu am fi demonstrat întregii lumi că Revoluția nu a fost doar o întâmplare, ci o alegere conștientă făcută de poporul român pe drumul normalității, pentru că democrația este cea mai firească formă de guvernământ existentă.

Oricum am judeca acele alegeri, ele trebuie privite cu obiectivitate și fără idei preconcepute. Etichetarea zilei de 20 mai – cu trimiteri la rezultatul alegerilor – drept „Duminica Orbului” era și rămâne subiectivă, nedreaptă și jignitoare la adresa poporului român. Cetăţenii au votat cu ochii larg deschiși pentru o societate nouă, democratică, bazată pe statul de drept, pe justiţie socială, pe respectul drepturilor și libertăţilor fundamentale, o societate pluralistă, tolerantă, deschisă.

Din acest punct de vedere, trebuie să subliniem că inclusiv apartenența noastră la NATO și UE a fost și este posibilă datorită acelui prim pas care s-a făcut pe 20 mai 1990. Fără el, România ar fi rămas prizoniera unui trecut care nu i-ar fi permis să acceadă în aceste structuri ce ne garantează la ora actuală că suntem parte a unui viitor comun în ceea ce privește politicile de apărare și cele de dezvoltare economică. Suntem parte a unui întreg ce pune pe primul loc interesele cetățenilor și le asigură acestora un viitor predictibil și stabil.

Pe 20 mai 1990, România a demonstrat că poate sta cu mândrie alături de celelalte state democratice ale lumii. Efortul a fost unul mare, dar extrem de necesar pentru ca țara noastră să poată trece ulterior prin schimbările legislative atât de necesare consolidării democrației. Atunci s-au prefigurat soluţii constituţionale, precum forma republicană a statului, pluripartidismul, limitarea numărului mandatelor prezidenţiale, forma bicamerală a Parlamentului, reprezentarea politică și protecţia minorităţilor naţionale, garantarea drepturilor și libertăţilor cetăţenești fundamentale, ș.a.m.d.

Din aceste motive, nu se cade să uităm de semnificația acelei zile extrem de importante în istoria României postdecembriste. Este de datoria noastră să dăm trecutului importanța cuvenită, pentru că dacă uităm lecțiile pe care ni le-a oferit, riscăm să rămânem fără el, ori un popor fără trecut, este un popor fără viitor.

Închei subliniind faptul că putem privi data de 20 mai 1990 ca fiind „ziua de naștere” a democrației românești, fiind prima oară după mai bine de 40 de ani, când românii au avut libertatea de a-și alege singuri drumul pe care doresc să meargă ca popor”.