Senatorul PSD Ioan Stan consideră că pentru a organiza alegeri parlamentare anticipate PNL și președintele Klaus Iohannis nu vor respecta decizii ale Curții Constituționale

Președintele organizației județene PSD Suceava, senatorul Ioan Stan, a declarat, vineri, că așteaptă să vadă strategia pusă la cale de liberali pentru declanșarea alegerilor anticipate.

El a spus că, probabil, parlamentarii care au votat pentru căderea Guvernului condus de Viorica Dăncilă vor fi și cei care vor respinge, consecutiv, două propuneri de guvern, dar a menționat că în primul rând va trebui să fie demis actualul guvern.

Senatorul PSD a arătat că alegeri parlamentare anticipate nu se vor putea organiza odată cu alegerile locale și că nici cu șase luni înainte de încheierea la termen a legislaturii, potrivit deciziilor Curții Constituționale.

El a spus însă că se așteaptă ca PNL și președintele Klaus Iohannis să nu respecte deciziile Curții Constituționale așa cum președintele a făcut acum când a promulgat Legea bugetului fără să aștepte decizia Curții Constituționale la sesizarea PSD și nici cea privind OUG 114/2018.

„Ei privesc hotărârea Curții Constituționale ca o recomandare.(..) Probabil că nu vor ține cont de hotărârea Curții Constituționale”, a spus Ioan Stan.

Senatorul Ioan Stan a declarat că așteaptă să vadă strategia PNL privind declanșarea alegerilor anticipate și apoi va putea comenta mai pe larg această situație.

Premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, după o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis că au convenit că alegerile anticipate reprezintă cea mai bună soluție pentru România.

„Românii nu mai vor PSD la putere. Parlamentul este dominat de PSD și acționează ca o frână în calea demersurilor președintelui. E necesar ca puterea să revină la popor”, a spus Orban care a menționat că nu va dezvălui strategia pentru declanșarea alegerilor anticipate.

El susține ca alegerile anticipate să fie organizate simultan cu alegerile locale.

Organizarea simultană a alegerilor parlamentare cu cele locale a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 2011.

Curtea Constituțională arăta că organizarea simultană a alegerilor determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot (alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean), dar că legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales.

Potrivit Constituției României, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

loading...