Petru Luhan reclama USL la Comisia Europeana pentru ca vrea sa-i scape pe politicienii corupti de orice raspundere

Petru Luhan, europarlamentarul PDL de Suceava, a trimis, miercuri, o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, dar şi celorlalţi membri ai Comisiei Europene în care critică în termeni duri votul din Camera Deputaţilor de modificare a unor prevederi din Codul Penal.

1

Astfel, în scrisoarea transmisă de Petru Luhan membrilor Comisiei Europene se arată că ziua de marţi a fost o zi neagră pentru Justiţia din România întrucât coaliţia aflată la putere a votat în Parlamentul de la Bucureşti două modificări ale Codului Penal, care îi scapă pe politicienii corupţi de orice răspundere în faţa legii, fapt care este cu atât mai grav cu cât contravine flagrant legislaţiei europene şi angajamentelor României privind lupta anticorupţie.

El precizează că cea mai importantă modificare se referă la definiţia funcţionarului public, iar potrivit amendamentului adoptat marţi, nu mai intră în această categorie “preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale”.

„Practic, niciunul dintre aceştia nu va mai putea fi pus sub acuzare pentru luare de mită sau abuz în serviciu, întrucât faptele respective sunt imputabile doar funcţionarilor publici”, arată europarlamentarul PDL.

 

El menţionează că a doua modificare are în vedere conflictul de interese şi că actuala majoritate parlamentară a schimbat definiţia acestei fapte şi a introdus un nou alineat potrivit căruia prevederile legii nu se mai aplică “în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative”.

„Acest lucru înseamnă că orice primar poate de acum înainte să acorde contracte publice rudelor sale fără să se mai teamă de sancţiuni legale”, subliniază Luhan.

 

Europarlamentarul democrat-liberal adaugă că cele două modificări au fost aspru criticate de reprezentanţii instituţiilor care au atribuţii în domeniu. Astfel,  Direcţia Naţională Anticorupţie  a anunţat că în acest mod ar putea fi exoneraţi de răspundere penală 28 de parlamentari trimişi în judecată sau condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie, iar Agenţia Naţională de Integritate a atras atenţia că alţi 25 de senatori şi deputaţi, precum şi un mare număr de aleşi locali nu vor mai putea fi cercetaţi pentru conflict de interese.

Luhan arată că şi Consiliul Superior al Magistraturii s-a declarat împotriva modificărilor aduse Codului Penal.

Europarlamentarul scrie că aceste prevederi contravin în mod flagrant Convenţiei penale privind corupţia, adoptată de Consiliul Europei în 1999 şi ratificată de România în 2002. El consideră că scoaterea parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici – în înţelesul legii, nu din punct de vedere al statutului profesional – încalcă articolul 4 din Convenţie care stipulează că “Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, faptele menţionate la art. 2 şi 3, dacă acestea se referă la o persoană membră a unei adunări publice naţionale care exercită puteri legislative sau administrative”.

2

De asemenea, prevederile votate recent de Parlamentul României încalcă angajamentele luate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, aşa cum sunt acestea enunţate în Anexa 1 a deciziei Comisiei Europene din decembrie 2006 care sunt următoarele:

1. Să asigure un proces judiciar mai transparent şi mai eficient, în principal prin creşterea capacităţii şiresponsabilităţilor Consiliului Superior al Magistraturii. Să raporteze şi să monitorizeze impactul noilor coduri de procedură civilă şi penală.

2. Să stabilească, aşa cum a fost prevăzut, o agenţie de integritate cu responsabilitatea de a verifica averile, incompatibilităţile şi posibilele conflicte de interes şi de a emite decizii obligatorii pe baza cărora să poate fi luate sancţiuni.

3. Să consolideze progresele deja făcute, continuând să deruleze anchete profesioniste şi nonpartizane asupra acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt.

4. Să ia măsuri suplimentare pentru a preveni şi a combate corupţia, în special cea din cadrul guvernării.”

„De aceea, solicit membrilor Comisiei să analizeze situaţia din România şi să dispună măsurile care se cuvin, astfel încât ţara noastră să-şi continue eforturile de întărire a Justiţiei şi de combatere a corupţiei”, concluzionează Petru Luhan în finalul scrisorii adresate Comisiei Europene.