„Copilarie fara delicventa”, un proiect european desfasurat si la Liceul Sportiv, la clasele de gimnaziu

Elevii din clasele V-VII de la Liceului cu Program Sportiv Suceava au primit, marți, vizita poliţiştilor  suceveni care au implementat un proiect mai amplu, desfăşurat la nivel european – “Copilărie fără delincvență”.

Proiectul își propune creșterea eficienței acţiunilor de prevenire a delincvenței juvenile la minorii cu vârsta sub 14 ani.

 Copilarie fara delincventa 30.09 (2)

La nivelul Liceului cu program Sportiv Suceava,  proiectul  ,,Copilărie fără delincvență” a fost lansat de poliţiştii de prevenire în prezenţa doamnei preşedinte a comisiei de colaborarea dintre municipiul Suceava şi oraşul Laval din Franţa, fiind organizat şi un simpozion în vederea identificării unor soluţii comune privind problematica delincvenţei juvenile în cele două ţări. La activităţile ulterioare desfăşurate în clase au participat 100 de elevi şi 10 cadre didactice. Poliţiştii de prevenire au susţinut mai multe prezentări şi au organizat activităţi interactive, elevii răspunzând unor întrebări în cadrul unor concursuri pe teme de legislaţie penală şi răspundere penală a minorilor. Au fost distribuite 200 de materiale preventive şi au fost promovate două filme educative.

 Copilarie fara delincventa 30.09 (1)

Potrivit IPJ Suceava, la baza proiectului a stat o anchetă pe bază de chestionar în rândul elevilor, profesorilor şi părinţilor, realizată la nivel european la care au participat şi poliţiştii de prevenire din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava.

Scopul anchetei care a stat la baza proiectului a fost evaluarea nivelului general de informare a publicului ţintă cu privire la efectele pe care le implică adoptarea unor comportamente antisociale la minorii sub 14 ani precum şi cunoaşterea  metodelor de prevenire a delincvenţei juvenile. De asemenea, s-a urmărit  măsurarea  gradului de toleranţă în rândul grupurilor ţintă faţă de comportamentele antisociale ale copiilor.

Au fost aplicate trei tipuri de chestionare structurate pe dimensiuni în concordanţă cu obiectivele propuse, pentru fiecare categorie de populaţie ţintă a acestei campanii (elevi, părinţi, profesori). Chestionarele au fost aplicate în 47 de şcoli la nivel naţional, la nivelul judeţului Suceava fiind aplicate la Liceul cu Program Sportiv Suceava. În total au fost chestionaţi 800 de elevi din clasele V-VII (de gimnaziu, sub 14 ani) , 804  părinţi şi 303  profesori. Se constată că cei mai mulți dintre elevii investigați valorizează modul paşnic de răspuns atât la provocările verbale cât și la provocările la violență fizică. Acest lucru este ilustrat prin faptul că nouă din zece elevi resping următoarele tipuri de reacții “dacă cineva te provoacă la bătaie, trebuie să accepți să te bați …” sau “dacă profesorii te ceartă sau îți adresează cuvinte jignitoare, trebuie să le răspunzi în același fel…”.

Proiectul îşi propune creşterea gradului de informare a elevilor cu privire la consecinţele comportamentelor antisociale în condiţiile în care se remarcă faptul că mulţi tineri nu conştientizează sancţiunile cărora li se expun.

“Deși o pondere covârșitoare (93,1%) a elevilor de gimnaziu participanți la studiu afirmă că știu ce înseamnă o infracțiune, răspunsurile oferite la întrebarea următoare, în care sunt rugați să aleagă, dintr-o listă de fapte antisociale, pe acelea care sunt incriminate de Codul Penal, dovedesc o cunoaștere limitată a problemei.

Astfel, din totalul celor care au considerat că știu ce înseamnă o infracțiune, numai 56% știu că distrugerea unei bănci în parc este o infracțiune, în timp ce numai 7 din 10 elevi cunosc că a lovi o persoană este pedepsită de lege.

Cel mai informați sunt în ceea ce privește furtul, 95,2% dintre elevi cunoscând că acesta reprezintă o infracțiune.

Lipsa de informare este ilustrată și de încadrarea unor fapte, ce țin de o conduită negativă, antisocială dar nu infracțională, în rândul infracțiunilor. Astfel, jumătate dintre elevi cred că a fuma în incinta școlii reprezintă o infracțiune, în timp ce 43,5% dintre ei încadrează consumul de alcool în aceeași categorie. 2 din 10 elevi cred că a chiuli de la școală înseamnă a fi infractor, 1 din 6 cred că mâzgâlirea unei bănci în clasă  este o faptă penală, iar 1 din 10 elevi apreciază că ascultarea muzicii la maximum este o infracțiune.

Răspunsurile la chestionar demonstrează o lipsă de informare și în ceea ce privește răspunderea penală în cazul minorilor. Deși 80% dintre elevi consideră că știu ce înseamnă răspunderea penală, mai puțin de jumătate dintre aceștia, respectiv 44,7% știu că, de la 14 ani, un copil poate răspunde în fața legii pentru faptele sale.

Peste jumătate dintre ei (52,5%) cred că doar după împlinirea vârstei de 18 ani, o persoană are răspundere penală, cu alte cuvinte, un copil, indiferent de vârstă, nu poate fi pedepsit pentru faptele sale, oricare ar fi acestea.

Răspunsurile elevilor indică faptul că, în realitate, peste jumătate dintre ei nu cunosc conceptul de răspundere penală și nu știu că un copil, începând cu vârsta de 14 ani poate suporta consecințe de natură penală asupra faptelor sale.

Cel puțin la nivel declarativ, educația antivictimală este destul de răspândită în rândul elevilor de gimnaziu investigați. Peste 80% dintre aceștia sunt informați cum să ia legătura cu poliția în cazul în care au nevoie și cum să își protejeze bunurile pentru a nu fi furate. De asemenea, trei sferturi dintre ei afirmă că știu cum să rezolve un conflict cu un alt copil fără a folosi violența (verbală sau fizică), iar peste 60% dintre elevi declară că știu cum să procedeze dacă au fost victima unei infracțiuni.

Mai puțin instruiți sunt asupra aspectelor legate de consecințele implicării în activități de natură infracțională. Numai jumătate dintre elevii de gimnaziu chestionați cunosc riscurile la care se expune un copil care săvîrșește infracțiuni, sancțiunile prevăzute de lege a fi aplicate în cazul copiilor ce comit infracțiuni, dar și efectele produse asupra victimelor lor.

Conform propriilor declarații, mai puțin de jumătate dintre părinți sunt bine informați cu privire la temele legate de riscurile la care se expune un copil care comite infracțiuni, modalitățile de gestionare a conflictelor între copii, modalitățile de prevenire a comiterii de infracțiuni de către copii precum și măsurile de protecție antivictimală.

Cel  mai puțin informați sunt în ceea ce privește instituțiile care oferă suport copiilor aflați în situații de risc, consecințele legale pe care le poate suporta un copil care a comis o infracțiune dar și limitele răspunderii penale ale copiilor.

La rândul lor, doar jumătate dintre profesori se declară foarte familiarizați cu teme precum gestionarea conflictelor între copii sau riscurile generate de implicarea în activități infracționale, în timp ce numai o treime consideră că au cunoștințe solide privind măsurile de prevenire a victimizării, modalitățile de prevenire a criminalității în rândul copiilor sau consecințele suferite de victimele infracțiunilor.

La fel ca și părinții și elevii sunt și mai puțin informați cu privire la aspectele legale și instituționale: care sunt consecințele legale ale săvârșirii de infracțiuni, limitele răspunderii penale a copiilor, precum și instituțiile care oferă sprijin copiilor aflați în situații de risc.

Atât părinţii, cât şi profesorii acordă o importanţă majoră cunoaşterii de către grupurile ţintă analizate a consecinţelor comportamentelor antisociale de către copii. Această nevoie este recunoscută aproape în unanimitate de profesori, peste 90% dintre ei definind chiar ca foarte importantă cunoaşterea de către părinţi, profesori şi copii  a repercusiunilor comiterii de acte antisociale de către copii.

În ceea ce îi priveşte pe părinţii intervievaţi, aceştia resimt nevoia de informare în primul rând la nivelul lor (97,7%importantă şi foarte importantă), procente uşor mai scăzute considerând-o necesară profesorilor (87,4%) şi elevilor (83,6%)”, se mai arată în sursa citată.