Peste o sută de infecţii intraspitaliceşti înregistrate în judeţul Suceava în primele patru luni ale anului

Peste o sută de cazuri de infecţii intraspitaliceşti s-au înregistrat în judeţul Suceava în primele patru luni ale acestui an,  40 la sută dintre acestea sunt infecţii digestive declanşate de microbul Clostridium difficile, îmbolnăvirile fiind înregistrate, în special, în rândul pacienţilor vârstnici ce urmează tratament cu “antibiotice puternice”.

catalina zorescu

Directorul adjunct al DSP Suceava, Cătălina Zorescu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, referindu-se la evoluţia infecţiilor intraspitaliceşti, că în primele patru luni ale acestui an,  au fost declarate 101 cazuri de infecţii nosocomiale în judeţul Suceava, iar raportat la numărul total al pacienţilor externaţi în această perioadă, incidenţa infecţiilor nosocomiale a fost de 0,3 la sută.

“Ceea ce este semnificativ este o schimbare în profilul infecţiilor nosocomiale. Dacă până în anul precedent dominante erau infecţiile respiratorii, începând din anul acesta, de când supraveghem mai atent o anumită patologie, am observat o creştere a numărului cazurilor de infecţii digestive, declarate de spitale şi, undeva, la 40 la sută din totalul celor 101 cazuri de infecţii nosocomiale, au fost infecţii declanşate de un microb, Clostridium difficile”, a spus Zorescu.

SPITAL salon

Ea a explicat că, în prezent, această patologie, relativ nouă în România,  poate fi depistată prin examen de laborator.

“Aceasta este o infecţie cu un anumit specific, apare la persoanele în vârstă, care primesc tratamente cu antibiotice foarte puternice şi nu se datorează, decât în mică măsură îngrijirilor din spital. Infecţia digestivă este provocată de microbul care face parte din flora normală a intestinului. Flora este puternic perturbată dacă pacientul necesită o antibiotico-terapie susţinută pentru afecţiunile pentru care se internează”, a precizat medicul epidemiolog sucevean.

Zorescu a arătatat că infecţia digestivă se poate face cu microbul pe care persoanele îl au deja în flora intestinală, iar atunci când le sunt administrate antibiotice, echilibrul se dereglează şi se dezvoltă microbul Clostridium difficile, care poate da o agravare a bolii de bază.

“Sporii bacterieni sunt forme de rezistenţă ale microbilor, care se elimină odată cu scaunul şi pot contamina foarte uşor mediul înconjurător, mediul de spital, domiciliul pacienţilor. Prin aceşti spori boala poate fi transmisă şi la alte persoane din spital.

Personalul medico-sanitar ştie că aceşti spori sunt rezistenţi la dezinfectante pe bază de alcool, ei fiind distruşi doar de dezinfectante pe bază de clor şi atunci, în spitale, se iau măsuri speciale de izolare, în rezerve speciale, se dedică personal medico-sanitar  special în îngriirea acestor pacienţi şi acordă o atenţie deosebită respectării regulilor de igienă spitalicească”, a explicat directorul adjunct al DSP Suceava.

Ea a spus că microbul Clostridium difficile poate provoca infecţie digestivă, cu diaree, cu scaune diareice cu mucus sau cu sânge, iar în forme grave se poate ajunge la perforarea colonului sau la diverse ulceraţii.

Medicul epidemiolog sucevean a mai spus că microbul respectiv poate să se dezvolte foarte mult în flora intestinală, ajunge să predomine în flora intestinală şi atunci provoacă manifestările prezentate.

Zorescu a precizat că infecţia digestivă provocată de clostridium difficile se întâlneşte, în special, la persoanele vârstnice. Ea a spus că pacienţi în vârstă de 70-80 de ani se internează, spre exemplu, la Ortopedie, pentru diverse protezări de şold sau de genunchi, li se recomandă tratament cu antibiotice care, pe de o parte fac bine, pe de altă parte pot deregla flora intestinală, putându-se ajunge la acest tip de infecţie.

“Trebuie un pic revizuită şi politica antibiotico-terapiei în spitale. Există ghiduri şi metodologii elaborate de Ministerul Sănătăţii, dar nu poţi să-i impui ortopedului, el evaluează pacientul în ansamblu şi atunci poate afecţiunea de bază necesită un anumit antibiotic”, a precizat medicul epidemiolog sucevean.

Ea a explicat că pentru a afla la ce tip de antibiotic este sensibil microbul respectiv se efectuează o antibiogramă, însă dacă pacientul este în stare gravă, atunci se iniţiază tratamentul şi, ulterior, în funcţie de rezultatul antibiogramei, tratamentul este reorientat.

Ea a subliniat că interesul autorităţilor sanitare este ca aceste infecţii nosocomiale să fie declarate de către spitale, pentru a se putea lua măsuri.

Directorul adjunct al DSP Suceava a spus că, din păcate, încep să apară şi infecţii comunitare la pacienţi care nu au istoric de internare şi care declară că nu au fost niciodată internaţi în spital, iar specialiştii explică apariţia acestor infecţii digestive prin  prin abuzul de antibiotice subliniind că automedicaţia cu antibiotice poate favoriza apariţia acestei afecţiuni.

Potrivit DSP Suceava, în anul 2014, în judeţul Suceava au fost declarate 167 de cazuri de infecţii nosocomiale, adică o incidenţă de 0,16 la sută, iar dintre acestea, 20 la sută au fost infecţii digestive.