Activități de informare în școlile sucevene, de „Ziua Naţională fără Tutun”

Agenţia Naţională Antidrog (ANA), prin intermediul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Suceava a derulat joi, 19 noiembrie, de „Ziua Naţională fără Tutun”, activităţi de informare – sensibilizare – conştientizare asupra riscurilor consumului de tutun în două școli gimnaziale din municipiul Suceava.

ziua nationala fara tutun

Având ca temă „Ajută–mă să cresc!”, elevii de la Şcoala Gimnazială „Jean Bart” şi cei de la Şcoala Gimnazială nr. 1 din Suceava au fost informați cu privire la riscurile la care se supun prin inhalarea fumului de ţigară, aşa numitul “fumat pasiv”, și au fost încurajați să solicite dreptul la un aer fără fum de ţigară, prin respectarea prevederilor legale în vigoare.

Specialiştii au atras atenţia și asupra efectelor fumatului secundar, în special asupra copiilor care cresc în familii cu cel puţin un membru fumător. Fără voia lor, aceştia sunt expuşi atmosferei viciate de fumul de tutun  şi, în plus, există un risc crescut de a deveni ei înşişi fumători.

„Exemplul personal al părinţilor de nefumători este cel mai bun mijloc pentru a-şi convinge copiii să nu fumeze”, au informat reprezentanții Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Suceava.

Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din noiembrie, printr-o iniţiativă de a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor.

În România se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Totodată, studiile au arătat că 89% dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumatul produce în prezent circa 6 milioane de victime anual, dintre care peste 5 milioane sunt utilizatori şi ex-utilizatori, iar mai mult de 600000 sunt nefumători expuşi fumatului pasiv. Se estimează că, până în anul 2020, numărul deceselor ar putea creşte la 7,5 milioane pe an, fumatul determinând 10% din totalul deceselor.

Efectele negative ale fumatului nu se limitează  la fumător, ele răsfrângându-se dramatic şi asupra celor aflaţi în proximitatea sa. Fumatul pasiv este tot mai frecvent recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi ca o ameninţare la adresa sănătăţii publice. Numeroase studii arată că fumatul pasiv este o cauză a bolilor cardiace şi a cancerului pulmonar la adulţii expuşi. În Europa, bolile legate de fumat fac anual 650000 victime; dintre acestea, 80000 de decese sunt urmare a fumatului pasiv.