Combaterea rezistenţei la antimicrobiene prin utilizarea prudentă a antibioticelor prezentată asistenţilor comunitari şi mediatorilor sanitari la un atelier de lucru organizat la DSP Suceava




Asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari din judeţul Suceava au participat, vineri, la un atelier de lucru organizat la Direcţia de Sănătate Publică, ce a avut ca temă “ Rolul asistentului medical comunitar în informarea şi conştientizarea  populaţiei cu privire la mijloacele de  apărare faţă de amplificarea rezistenţei la antimicrobiene ( RAM): cunoaşterea indicaţiilor antibioticelor, prevenirea infecţiilor, evitarea automedicaţiei”.

dsp-atelier-antimicrobiene-6

Medicul primar Liliana Hostiuc de la Laboratorul de Microbiologie din cadrul DSP Suceava a declarat, vineri, că supravegherea rezistenţei la antibiotice este “o problemă de mare actualitate” şi reprezintă o preocupare permanentă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,  a Centrului de Supraveghere a Bolilor Infecţioase şi a Centrului de Supraveghere a Rezistenţei la Antibiotice.

Hostiuc a spus că aceste centre colaborează cu laboratoare de microbiologie, care le “atenţionează permanent” asupra situaţiei, arătând că România ocupa în anul 2015 al doilea loc în Europa, după Grecia, la consumul “iresponsabil” de antibiotice, în timp ce ţări din Nordul şi Vestul Europei au rate de rezistenţă mai scăzute la antibiotice, întrucât, aici sunt utilizate, în general, mai puţine antibiotice.

Ea a explicat că antibioticele sunt substanţe antimicrobiene cu rolul de a distruge bacteriile sau de a le împiedica să se multiplice şi sunt utilizate pentru tratarea unor infecţii.dsp-atelier-antimicrobiene-7

“Într-un proces infecţios intervine macroorganismul, adică noi, cu imunitatea naturală sau dobândită fie prin trecerea prin boală, fie prin vaccinare, şi microorganismul, care are antigene, toxine şi enzime, iar conform proverbului “Buturuga mică răstoarnă carul mare”, bacteriile au cam început să ne răstoarne pe noi”, a spus Hostiuc adăugând că numărul de enzime ale bacteriilor care luptă împotriva unor antibiotice a crescut.

Medicul sucevean a arătat că, din păcate, la ora actuală, există bacterii „problemă”,  care sunt multirezistente la o familie sau la mai multe familii de antibiotice subliniind că această situaţie îngrijorătoare are un impact foarte mare, întrucât determină o creştere a duratei de spitalizare, complicaţii mai multe şi o mortalitate mai mare.

Ea a mai declarat că există riscul de a ne întoarce în timp, în epoca de dinaintea lui Alexander Fleming, cel care a descoperit penicilina, întrucât antibioticele ar putea să nu mai aibă eficienţă în tratarea unor boli infecţioase.

Hostiuc a spus că bacteriile condiţionat patogene sunt bacterii care “dau boală în anumite condiţii”, iar la ora actuală se constată că sunt din ce în ce mai multe bacterii condiţionat patogene, ce se găsesc în tractul intestinal sau pe piele, şi care “şi-au ascuţit armele”, devenind rezistente la mai multe antibiotice.dsp-atelier-antimicrobiene-1

Medicul sucevean a atras atenţia că rezistenţa la antibiotice este cauzată de mutaţiile care apar în genele bacteriilor, iar utilizarea corectă şi responsabilă a antibioticelor împiedică apariţia şi dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice.

Ea a arătat că atât pacienţii, cât şi medicii sau alte cadre medicale pot contribui la reducerea rezistenţei la antibiotice adăugând că, în cazul pacienţilor, aceştia ar  trebui să utilizeze antibiotice doar la recomandarea medicului, iar tratamentul prescris trebuie să fie urmat corect, la orele şi în dozele recomandate.

Referindu-se la automedicaţie, medicul sucevean a exemplificat cu situaţiile în care unele femei confundă cistita cu infecţii ale aparatului genital din cauza simptomelor asemănătoare şi apelează la antibiotice, fără a fi consultate de un medic sau fără a efectua o analiză de urină, însoţită, eventual, de o urocultură, iar în unele cazuri antibioticele sunt luate doar timp de 2-3 zile, până la atenuarea simptomelor, tratamentul fiind întrerupt, fără a se conştientiza că în acest fel creşte rezistenţa la diferiţi agenţi infecţioşi.

Hostiuc a mai spus că şi vaccinarea poate preveni apariţia unor infecţii,  insistând, totodată, şi pe respectarea unei igiene corespunzătoare şi riguroase a mâinilor.

Ea a precizat că un rol important îl au şi medicii de familie care trebuie să discute cu pacienţii în timpul consultaţiilor şi să le explice care sunt situaţiile în care pot fi recomandate antibioticele pentru tratarea unor boli, iar în acest mod pacientul îşi poate schimba atitudinea faţă de boală şi faţă de consumul de antibiotice.dsp-atelier-antimicrobiene-14

Medicul primar Liliana Hostiuc a subliniat că în cazul răcelilor şi gripei simptomele pot fi atenuate fără antibiotic, întrucât sistemul imunitar al pacientului poate lupta împotriva unor infecţii simple, însă există şi pacienţi cu anumiţi factori de risc pentru care este necesară prescrierea de antibiotice.

“Multe persoane nu cunosc că în virozele respiratorii comunitare, guturai, gripă, nu ai pentru ce să dai antibiotic, chiar dacă virusurile îţi lasă descoperită mucoasa respiratorie şi atunci pot acţiona bacteriile care sunt deja acolo”, a menţionat Hostiuc arătând că s-a constatat că, potrivit statisticilor, în reţeaua de asistenţă medicală primară se prescriu cele mai multe reţete cu antibiotice.

Atelierul de lucru organizat, vineri, de Compartimentul de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii din cadrul DSP Suceava face parte din seria de acţiuni iniţiate de instituţie pentru a marca Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, celebrată în data de 18 noiembrie.

(Liliana Bujdei)

loading...