Subfinanțarea Educației, tergiversarea noii legi a Educației, sau calculul incorect al sporurilor, între nemulțumirile prezentate prefectului de Suceava de sindicaliștii din învățământul sucevean

Subfinanţarea Educaţiei, tergiversarea elaborării proiectului unei noi legi a Eduaţiei, calculul incorect al sporurilor angajaţilor din învăţământ sunt câteva dintre nemulţumirile incluse în lista înaintată, luni, de reprezentanţii Alianţei Sindicatelor din Învăţământ prefectului de Suceava, Mirela Adomnicăi.

Potrivit unui comunicat de presă al ASI Suceava, membri ai Biroului Operativ al Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava s-au întâlnit, luni, cu prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi pentru a-i înainta o listă cu “nemulțumirilor din sistemul de învățământ național”.

În documentul înaintat prefectului de Suceava de către reprezentanţii ASI Suceava se precizează că subfinanţarea “cronică” a învăţământului grevează „calitatea actului educaţional” şi „viitorul acestei naţiuni”, iar promisiunile din campania electorală ale actualei puteri, ce au fost incluse în programul de guvernare, nu au fost respectate, ceea ce reprezintă un dezinteres pentru acest domeniu de activitate.

“Cu regret constatăm că nici actuală putere nu respectă ceea ce a promis în campania electorală, ceea ce a fost cuprins în programul de guvernare, iar acest lucru este dovadă clară a dezinteresului pentru acest domeniu de activitate, subfinanţarea cronică a învăţământului grevând nu numai asupra calităţii actului educaţional, ci şi asupra viitorului acestei naţiuni. Situaţia şi starea învăţământului românesc, în general, conduce la nemulţumiri din partea tuturor categoriilor sociale, care, direct sau indirect, au legătură cu şcoală. Considerăm că termenele de aplicare a prevederilor din Programul de Guvernare, şi publicate în premieră în Monitorul Oficial al României, au folosit doar pentru căştigarea alegerilor”, se precizează în documentul citat.

Redăm mai jos lista nemulţumirilor din sistemul de învăţământ înaintate de Alianţa Sindicatelor din Învăţământ Suceava:

“1.  Poziţionarea funcţiilor didactice în grilele Legii salarizării. Conform prevederilor Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, coeficientul maxim la care poate ajunge un profesor care are o vechime de peste 25 de ani în învăţământ este de 2,76, pe o scară ierarhică de la 1la 12! Consecinţa directă a poziţionării în treimea inferioară a grilei de salarizare va fi neatragerea tinerilor performanţi către carieră didactică şi prăbuşirea definitivă a calităţii actului instructiv-educativ. Mai mult, promisă creştere salarială cu 20o/o din iulie 2017 nu s-a operat, majorările salariale urmând să aibă loc în două tranşe anul viitor, respectiv la 01.01.2018 şi la 01.03.2018, cea de la 1.01.2018, nefiind reală deoarece contribuţiile angajatorului sunt transferate angajatului.

  1. Necuprinderea în legea bugetului de stat pentru anul 2017, a sumele necesare pentru plata sentinţelor judecătoreşti. Conform prevederilor legale, în anul 2017, o parte a salariaţilor din învăţământ ar trebui să primească sumele restante la drepturi salariale, stabilite prin sentinţe judecătoreşti, sume care nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017.

  2. Calculul incorect ai sporurilor. Deşi conform H.G. nr. 38/2017 salariile de baza s-au majorat, de la dată de 1 ianuarie 2017, în medie, cu 15 la sută, calcularea sporurilor şi indemnizaţiilor nu se face la salariile de baza majorate de la 1ianuarie 2017, aceste sporuri şi indemnizaţii fiind calculate prin raportare la salariul de baza din luna decembrie 2016, ceea ce conduce la o diminuare a drepturilor salariale care se cuvin personalului didactic.

  3. Renunţarea la plata contribuţiilor începând cu 1 ianuarie 2018 de către angajat în sectorul public. Începând cu ianuarie 2018 se schimbă şi modul de impozitare al salariilor, nemaifiind că în forma actuală, când se plătea jumătate de angajat şi jumătate de angajator. De la 01.01.2018 toate contribuţiile sunt suportate de către angajat. Acest lucru nu mai înseamnă o majorare efectivă de 25 la sută, ci efectiv mărirea va fi de 4 la sută în urmă trecerii contribuţiilor în sarcina angajatului. Organizaţia noastră, în urmă consultării membrilor de sindicat, susţine actuala formă de impozitare a salariilor, pentru ca şi veniturile salariale nete ale angajaţilor să rămână aceleaşi.

  4. Tergiversarea elaborării proiectului unei noi Iegi a educaţiei. Conform Programului de Guvernare PSD – ALDE, o lege aşteptată cu interes de către elevi, cadre didactice şi părinţi, este Legea Educaţiei Naţionale. Un act normativ realizat cu responsabilitate şi supus dezbaterii publice va rezolva cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă de mai bine de 20 de ani sistemul de educaţie din România.

  5. Subfinanţarea educaţiei. În momentul de faţă România este codaşa Europei în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat educaţiei. Este ruşinos să clamăm importanţa educaţiei doar în campaniile electorale, iar realitatea să arate că România, ţară membră a Uniunii Europene, alocă cei mai puţini bani pentru educaţie, respectiv 248 de euro pe cap de locuitor, în condiţiile în care media UE este de 1.400 de euro. Nu de importanţă minimă este faptul că personalul didactic şi nedidactic a fost redus sub minimul suportabil, ştiut fiind faptul că şi aceste categorii de personal reprezintă un factor important în desfăşurarea procesului de învăţământ.

  6. Cuantumul pensiilor celor care au lucrat în învăţământ. Pensionarii care au lucrat în sistemul de educaţie au în acest moment pensii de mizerie, situate în jurul sumei de 1.000 de lei, asta în timp ce sunt pensionari proveniţi din domenii “strategice “, unde pensia medie este de peste 3.000 de lei. În unele cazuri aceste pensii “speciale” au ajuns să fie mai mari decât veniturile încasate de angajaţi. Constatăm că există persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă, statul român îl “recompensează” cu o pensie de 1.500 de lei întrucât principiul de calcul este diferit faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari. Considerăm că singurul principiu care trebuie să stea la baza calculului pensiilor din România trebuie să fie cel al contributivităţii la fondul de pensii! Dacă nu, atunci cerem pensii speciale şi pentru profesori!”

Potrivit ASI Suceava, prefectul de Suceava, Mirela Adomnicăi, a promis că va înainta această listă Guvernului României.

(Liliana Bujdei)

 

loading...