SJU Suceava, concluzii definitive în cazul decesului unei femei care a murit de peritonită la începutul anului: Bolnava a venit în stadiul depăşit al unei apendicite, având şi un infarct în antecedente, iar situaţia pacientei era una depășită

Purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, medicul primar Mihai Ardeleanu, a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, rezultatele autopsiei efectuate în cazul pacientei în vârstă de 63 de ani din municipiul Suceava, care a ajuns în stare gravă la spital şi a decedat în data de 4 ianuarie, după aproximativ 18 ore de la internare.

Ardeleanu a arătat că potrivit protocolului de autopsie efectuat în data de 5 ianuarie, diagnosticul de deces în cazul femeii de 63 de ani a fost “stop cardio-respirator, apendicită acută, peritonită purulentă generalizată, diabet zaharat decompensat cu cetoacidoză severă”.

El a spus că pacienta a ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe a SJU Suceava „în stadiul depăşit al unei apendicite”, cu un infarct în antecedente, cu hipertensiune arterială şi cu diabet zaharat de tip II  inaugural decompensat cu cetoacidoză diabetică, sindrom subocluziv şi ciroză hepatică cu virus B.

Medicul sucevean a precizat că în urma efectuării autopsiei s-a evidenţiat, printre altele,  că pacienta avea ficatul mărit, greutatea acestuia fiind de 2100 de grame faţă de 1500 de grame cât este în mod normal, avea cordul în greutate de 420, adică o inimă „mare”, peretele ventricului stâng era îngroşat, grosimea acestuia fiind de 3 centrimetri faţă de 1,5 centimetri cât este normal, dar şi o “calcificare nodulară subendocardică cu diametrul de 1,7 centimetri”, care este “expresia unui infarct miocardic” pe care pacienta l-ar fi avut, probabil, în urmă cu şase luni sau un an de zile.

“Noi, ca doctori, tragem concluzia, fără să fi văzut pacientul, fără să fi ştiut nimic despre el, că pacientul acesta a avut hipertensiune arterială, hipertensiune cu valori mari, care au determinat ca inima să împingă sângele, fizic, cu o forţă foarte mare şi atunci un miocard de 3 centimetri este imens”, a explicat Ardeleanu.

El a spus că, în general, la pacienţii diabetici apare neuropatia diabetică, iar  terminaţiile nervoase sunt afectate arătând că în cazul unui infarct durerea este „amputată”, persoana diabetică suferind aşa-zisul „infarct tăcut” şi simptomele ce apar post-infarct, în următoarele zile, precum tensiunea arterială mică, lipsa poftei de mâncare sau apatia, sunt puse pe seama altor afecţiuni, de aceea pacienţii nu se prezintă, de cele mai multe ori, la medic.

“O calcificare imensă pe miocard, aortă şi artere sistemice cu multiple plăci de ateroscleroză, unele complicate cu calcificări. Diabetul este boala vasculară care atinge vasele de sânge din creier, din inimă, din rinichi şi din alte teritorii şi din această cauză diabetul este o boală cu aşa de multe complicaţii”, a precizat Ardeleanu.

Medicul sucevean a menţionat că raportul de autopsie mai relevă că în cavitatea peritonială a pacientei s-au găsit “aproape 700 de mililitri de lichid fribrino-purulent”, că apendicele era “dificil de individualizat, baza acestuia fiind amputată sau “putrezită”, sub forma unei membrane cenuşiu-verzui, friabilă, aderentă la intestin” arătând că toate aceste date indică vechimea procesului de peritonită, adică acest proces “nu s-a petrecut în trei sau câteva ore”, ci începuse de cel puţin trei zile sau o săptămână în urmă.

El a subliniat că paniculul adipos în cazul pacientei avea o grosime de 8 centimetri, pacienta fiind supraponderală, de aceea procesul peritonial ar fi fost dificil de observat în timpul examenului echografic.

“Practic, bolnava a venit în stadiul depăşit al unei apendicite, având şi un infarct în antecedente, fiind o mare hipertensivă. Situaţia în care a venit pacienta era una depăşită. Continui să susţin acest lucru”, a mai spus Ardeleanu.

El a arătat că din zecile de mii de cazuri care se prezintă la spital, uneori, „se pot întâmpla probleme”, însă în cazul acestei paciente, date fiind rezultatele prezentate, “nu ştiu ce instanţă din lumea asta ar putea să găsească ceva de care noi să ne facem vinovaţi”.

La rândul său, directorul medical al SJU Suceava, medicul Doina Elena Motan Ganea a declarat că ancheta administrativă care a fost efectuată în acest caz “nu a găsit nici un motiv de reproş pentru nici unul din cei implicaţi” adăugând că acesta nu este singurul caz la care s-a pus diagnosticul de „diabet zaharat inaugural şi neglijat”.

“În spital nu avem posibilitatea ca în toate prezentările cu sau fără internare să le aducem în situaţia în care să fie recuperate sută la sută, din păcate, acestea sunt limitele medicinei la ora actuală, cu toate eforturile pe care le faci, sunt cazuri în care într-adevăr verdictul este cel care ne confruntă cu inevitabilul din viaţa fiecăruia, important este să nu ai conştiinţa încărcată că ai fi putut să mai faci ceva şi ţi-a lipsit inspiraţia la momentul potrivit, pentru că rea-voinţa nici într-un caz nu poate fi pusă la îndoială pentru nici unul din colegi. Probabil că pentru noi, care trebuie să ne desfăşurăm activitatea, în continuare, în această unitate spitalicească, nu va fi ultimul caz, din păcate, care se sfârşeşte cu deces. Probabil că vor mai fi împrejurări în care familia sau aparţinătorii vor cere lămuriri legate de acest eveniment. Ancheta administrativă care a fost efectuată nu a găsit nici un motiv de reproş pentru nici unul din cei implicaţi şi nu este singurul caz la care se pune diagnosticul de diabet zaharat inaugural şi neglijat”, a spus medicul Doina Elena Motan Ganea.

Ea a subliniat că sunt foarte multe cazuri care vin cu o simptomatologie în spatele căreia medicii din UPU depistează această formă a diabetului, care “denaturează foarte mult tabloul clinic şi care induce la un moment dat şi investigaţiile pe alte căi decât cele care s-ar impune”, dar că lucrurile sunt clarificate în momentul stabilirii acestui diagnostic.

Directorul medical al SJU Suceava consideră că  populaţia nu este încă suficient de educată pentru a se prezenta periodic la medicul de familie, pentru a-şi verifica glicemia, mai ales în cazul persoanelor cu factori de risc ereditari, cu obezitate şi hipertensiune arterială, iar aceasta este una dintre cauzele pentru care “lucrurile arată aşa de complicat şi greu de înţeles pentru cei care sunt din afara sistemului”.

“Ne pare foarte rău când se întâmplă asemenea lucruri, dar nici să ne asumăm vini pe care nu le avem, nu este corect”, a mai spus medicul Doina Elena Motan Ganea.

Reamintim că în cadrul unei conferinţe de presă organizate în data de 18 ianuarie 2018 au fost prezentate concluziile anchetei administrative efectuate în cazul bolnavei în vârstă de 63 de ani, care a murit în data de 4 ianuarie 2018, la SJU Suceava, în urma unei peritonite, iar acestea evidenţiau că “nu au fost identificate eventuale încălcări ale procedurilor interne privind furnizarea serviciilor medicale de către medicii care au acordat asistenţă medicală pe toată durata internării pacientei”.

Totodată, concluziile anchetei administrative au mai relevat că atât cauzele şi împrejurările care au determinat stabilirea diagnosticului, precum şi conduita terapeutică stabilită de către medicii implicaţi în consultul interdisciplinar au fost determinate de tabloul clinic şi paraclinic cu care pacienta s-a prezentat în UPU.

În privinţa timpului de răspuns la solicitarea privind consultarea interdisciplinară şi paraclinică a pacientei, care a fost consemnat şi în foaia de observaţie, s-a concluzionat că în acest caz nu au fost încălcări sau abateri de la procedurile şi normele legale.

De precizat este că din comisia care a efectuat ancheta administrativă au făcut parte medicii şefi ai UPU, dar şi ai secţiilor  ATI, Diabet şi Boli de Nutriţie, Chirurgie Generală, ce au acordat servicii medicale bolnavei, precum şi şeful Serviciului Juridic al SJU Suceava.

Ancheta administrativă a vizat verificarea şi analizarea modului de respectare a procedurilor şi protocoalelor privind furnizarea serviciilor medicale de către medicii care au acordat asistenţă medicală pe toată durata internării pacientei, verificarea şi analizarea cauzelor şi împrejurărilor care au determinat stabilirea diagnosticului, precum şi conduita terapeutică stabilită de către medicii implicaţi în consulturile interdisciplinare, analizarea în corespondenţă cu cadrul legal a timpului de răspuns la solicitarea privind consultarea interdisciplinară şi paraclinică a pacientei, conform foii de observaţie.

(Liliana Bujdei)