Ziua Mondială a Rinichiului este sărbătorită în acest an pe 8 martie. În judeţul Suceava sunt peste 400 de persoane care fac dializă, iar alte 70 care au efectuat transplant renal beneficiază gratuit de medicaţie antireject

Purtătorul de cuvânt al SJU Suceava, medicul primar Mihai Ardeleanu, a vorbit, miercuri, despre boala renală cronică şi modalitatea de prevenire a îmbolnăvirii în contextul în care în data de 8 martie se marchează Ziua Mondială a Rinichiului, sloganul stabilit pentru acest an fiind “Sănătatea rinichiului şi sănătatea femeii”.

Ardeleanu a declarat într-o conferinţă de presă că boala cronică de rinichi este denumită şi „ucigaşul tăcut” din cauză că simptomele şi semnele apar foarte târziu, iar insuficienţa renală este doar stadiul final al bolii renale cronice.

“Din păcate, noi ştim că insuficienţa renală cronică este o boală care se dezvoltă insidios, pentru că nu are semne şi simptome decât foarte târziu în cursul evoluţiei sale. Altfel spus, din cele 2 milioane de unităţi mici morfo-funcţionale, care se numesc nefroni, de la nivelul celor doi rinichi, 90 la sută trebuie să fie distruşi ca să înceapă să apară simptomele şi din cauza aceasta dezastrul este de multe ori irecuperabil, pentru că bolnavul  în momentul în care vine cu parametrii funcţiei renale alteraţi, calea este fără întoarcere. Deci, 90 la sută din zestrea renală este deja pierdută”, a spus Ardeleanu.

El a explicat că boala cronică de rinichi nu se vindecă, însă poate fi tratată prin scăderea vitezei de progresie a bolii subliniind importanţa tratării corecte a tensiunii arteriale, a diabetului zaharat sau a altor comorbidităţi care pot apărea.

“Dacă acestea vor fi neglijate, atunci, într-adevăr, calea spre insuficienţa renală, spre stadiul în care este nevoie de dializă sau transplant renal, calea aceasta este ireversibilă”, a subliniat Ardeleanu.

Medicul sucevean a arătat că evaluarea stării de sănătate în cursul vieţii se poate realiza prin efectuarea periodică a unor analize banale ale probelor de sânge şi urină, printre acestea numărându-se hemoleucograma, ureea, creatinina serică şi analiza de urină, iar dacă rezultatele acestor analize indică depăşiri ale valorilor normale, sunt recomandate şi alte investigaţii medicale, precum cele imagistice.

El a menţionat că o valoare a creatininei mai mare faţă de normal nu înseamnă neapărat că pacientul are boală renală cronică sau insuficienţă renală.

Purtătorul de cuvânt al SJU Suceava a precizat că în cadrul şedinţelor sau conferinţelor medicilor de familie atât medicii internişti, cât şi nefrologii au atras atenţia asupra importanţei recomandării acestor analize pentru evaluarea periodică a stării de sănătate a pacienţilor.

Medicul Mihai Ardeleanu a mai arătat că 25 la sută din cazurile de boală cronică renală sunt determinate de hipertensiunea arterială.

“În ceea ce priveşte hipertensiunea arterială lucrurile au rămas, din păcate, ca în urmă cu zeci de ani, când îmi începeam meseria. Adică din masa mare a hipertensivilor, care sunt enorm de mulţi, doar jumătate ştiu că au hipertensiune arterială, iar din acea jumătate care ştiu că au hipertensiune arterială doar jumătate se tratează şi doar jumătate din jumătatea care se tratează, se tratează corect. Rezultă că din masa mare a hipertensivilor, doar o optime dintre persoane se tratează corect. Deci, procentajul este înfiorător de mic şi este la originea tuturor cazurilor de moarte subită atât de cauză cardio-vasculară, cât şi de cauză cerebro-vasculară şi, din păcate, hipertensiunea arterială este responsabilă de un sfert de cazurile de boală cronică de rinichi”, a explicat Ardeleanu.

El a menţionat că şi diabetul zaharat este responsabil de cel puţin 30 la sută din cazurile de boală cronică renală, arătând că dacă în urmă cu aproximativ 20 de ani la Suceava făceau dializă 2-3 persoane cu diabet zaharat, în prezent, o treime din cei dializaţi sunt pacienţi diabetici.

Medicul sucevean a atras atenţia că la apariţia bolii cronice de rinichi mai contribuie şi consumul haotic de medicamente analgezice.

“Aceste medicamente care se iau pentru o durere de măsea, de cap, de cot etc, dacă se iau pe episodul respectiv nu e nici o problemă, însă dacă se iau pe termen mai lung, pentru că din păcate aceste medicamente dau o stare de bine, de euforie şi pacientul devine cumva uşor dependent de această stare, se instalează o boală cronică de rinichi, respectiv nefropatia fenacetinică”, a mai precizat Ardeleanu adăugând că analgezicele pot constitui un potenţiator pentru evoluţia bolii de rinichi.

Medicul Mihai Ardeleanu a spus că şi alimentaţia foarte sărată sau foarte dulce poate fi un factor de risc pentru sănătate.

El a subliniat că pentru tratarea bolii cronice renale costurile sunt imense, dând ca exemplu Marea Britanie, unde costurile pentru hemodializă şi transplantul renal egalează costurile pentru tratarea cancerului de sân, de colon şi de piele “la un loc”.

Purtătorul de cuvânt al SJU Suceava a menţionat că în prezent sunt peste 400 de persoane care efectuează dializă în cele trei centre din judeţul Suceava, iar peste 70 de persoane care au efectuat transplant renal beneficiază, lunar, de medicaţie antireject.

(Liliana Bujdei)