Liliana Grădinariu(DSP Suceava), la dezbaterea anuală „Oprește cancerul de col uterin!”: Datorită testărilor realizate, 49 la sută din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite. În 2018 au fost depistate 77 de cazuri noi de cancer de col uterin, cu 7 mai multe decât în 2017 şi cu 23 mai multe decât în 2016


Intră acum și în grupul de

Cea de a VI-a ediţie a dezbaterii “Opreşte cancerul de col uterin!” a reunit medici de diferite specialităţi, psihologi, paciente care au învins cancerul, asistenţi sociali, preoţi, dar mai ales numeroşi tineri şi s-a desfăşurat, marţi, la Muzeul de Istorie din Suceava, în organizarea Televiziunii Intermedia Suceava şi a Asociaţiei SEVA.

Cele două moderatoare ale dezbaterii, Angela Zarojanu şi Adriana Dascălu Bulină, au subliniat importanţa informării populaţiei feminine cu privire la profilaxia şi depistarea precoce a cancerului de col uterin, iar prezenţa, an de an, la acest eveniment, a invitaţilor de prim rang din viaţa medicală a Sucevei oferă publicului posibilitatea de învăţa cum să-şi protejeze mai bine viaţa şi sănătatea.

Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, medicul Liliana Ioana Grădinariu, a declarat că din anul 2012 se derulează Programul naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, destinat femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, iar femeile se pot adresa medicilor de familie, medicilor ginecologi, medicilor din Cabinetele de Planning Familial pentru a fi consiliate cu privire la măsurile de prevenţie a cancerului de col uterin.

Ea a spus că în judeţul Suceava există două reţele de screening organizate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava şi la Spitalul municipal Fălticeni, iar în anul 2018 au efectuat gratuit testul Babeş-Papanicolau 2784 de femei, pentru 177 dintre acestea la care rezultatul testului a fost pozitiv recomandându-se consult de specialitate şi ulterior tratament.

Grădinariu a precizat că în 2018 au fost depistate 77 de cazuri noi de cancer de col uterin, cu 7 mai multe decât în 2017 şi cu 23 mai multe decât în 2016.

Ea a subliniat că creşterea semnificativă a cazurilor de cancer de col uterin depistate la femei provenite din mediul rural a fost determinată de o implicare mai mare a asistenţilor medicali comunitari şi a mediatorilor sanitari în mobilizarea populaţiei feminine la efectuarea testului Babeş-Papanicolau.

Directorul executiv al DSP Suceava a arătat că o bună informare cu privire la măsurile de prevenire a apariţiei cancerului de col uterin poate salva „vieţi preţioase” menţionând că datorită testărilor realizate, 49 la sută din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite.

Medicul primar Dan Dumitrache de la Centrul Medical Bucovina a declarat că diagnosticarea precoce a cancerului de col uterin creşte semnificativ şansele de vindecare şi rata de supravieţuire, arătând că în cazul depistării bolii în stadiul 0-1A, rata de supravieţuire este de 93 la sută, în stadiul 1B-2A rata de supravieţuire este de 80 la sută, iar în cazul depistării bolii în stadiul 3-4 rata de supravieţuire este de 15-20 la sută.

Medicul sucevean a arătat că acest tip de cancer este o afecţiune malignă care, nediagnosticată la timp, poate conduce la deces.

El a subliniat importanţa efectuării testului Babeş-Papanicolau şi al consultului ginecologic, arătând că, din păcate, România este fruntaşă în rândul ‘ţărilor europene în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin, iar 12 la sută din populaţia feminină de la nivelul Europei diagnosticată cu cancer de col uterin provine din România.

La rândul său, medicul Maria Bucşineanu din cadrul Centrului Judeţean de Planificare Familială Suceava  a prezentat factorii de risc care favorizează apariţia cancerului de col uterin.

Ea a spus că  în afară infecţiei cu Human Papiloma Virus(HPV), debutul precoce al vieţii sexuale, sub vârsta de 16-17 ani creşte riscul de îmbolnăvire de 2,4 ori, numărul mare de parteneri, fumatul, obezitatea, infecţia cu Chlamydia reprezintă alţi factori care favorizează apariţia acestui tip de cancer.

Medicul sucevean le-a recomandat tinerelor să se gândească “de două ori” atunci când decid la ce vârstă încep viaţa sexuală, să se protejeze, să se informeze corect şi să accepte vaccinarea anti HPV, adăugând că ar fi de dorit ca în primii doi ani de la debutul vieţii sexuale să efectueze testul Babeş-Papanicolau.

Ea a menţionat că vaccinul anti HPV este recomandat să fie administrat populaţiei feminine cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani, care previne infecţia cu HPV, dar nu o tratează, arătând că în prezent există trei tipuri de vaccin anti HPV.

“Există studii epidemiologice care arată că vaccinarea la această vârstă determină un titlu de anticorpi foarte crescut, cel mai mare. S-a constatat că la zece ani de la introducerea vaccinării în ţările în care această vaccinare a fost făcută corect şi coerent, leziunile precanceroase cu risc scăzut au scăzut cu 45 la sută, iar leziunile  precanceroase cu risc înalt au scăzut cu 85 la sută”, a explicat medicul sucevean.

Medicul Maria Bucşineanu a precizat că este important ca populaţia feminină să înţeleagă rolul vaccinării anti HPV, ca metodă de prevenţie primară a cancerului de col uterin.

Coordonatorul reţelei de screening organizate la SJU Suceava, medicul primar ginecolog Laura Coca, a declarat că în ţările cu preocupări avansate în prevenirea cancerului de col uterin se vorbeşte deja despre eradicarea acestei boli, dând ca exemplu Australia, ce a introdus vaccinarea anti HPV din 2007, dar şi prevenţia prin screeningul de depistare precoce a bolii, care îşi propune că în următorii 20 de ani să nu mai aibă cazuri de cancer de col uterin în rândul populaţiei.

Ea a spus că vaccinarea anti HPV este „ideal” să fie efectuată înainte de începerea vieţii sexuale, pentru că există siguranţa că la această vârstă “nu a fost preluat HPV”, dar şi pentru că imunitatea unui tânăr la această vârstă este favorizantă, întrucât creează “un titlu de anticorpi” care îl protejează.

“Dacă se face vaccinarea până la vârsta de 14 ani, deja se discută de doar două doze de administrare, deoarece se pare că răspunsul este atât de bun, încât sunt suficiente numai două doze de administrare, iar dacă se face după 14 ani se adaugă încă un rapel. Este important de ştiut că şi dacă ne vaccinăm nu înseamnă că am scăpat de HPV, nu înseamnă că dacă ne-am vaccinat nu trebuie să facem supravegherea prin testul Babeş-Papanicolau. În România, această recoltare se face, la ora actuală, o dată pe an, pentru populaţia fără risc”, a menţionat medicul Laura Coca.

Referindu-se la eficienţa programului de screening, medicul sucevean a spus că aceasta este oglindită de procentul de displazii cervicale descoperite, arătând că prin reţeaua de screening al cancerului de col uterin din cadrul SJU Suceava, prin testele Babeş-Papanicolau efectuate în acest an, un procent de cinci la sută dintre paciente care au fost depistate cu leziuni displazice, au fost îndrumate către medicul ginecolog, au beneficiat de tratamente conservatoare şi sunt sănătoase.

Secretarul general al Colegiului Medicilor Suceava, medicul de familie Irina Badrajan, a declarat că medicii de familie trebuie să câştige încrederea pacientelor şi să le explice ce trebuie să facă pentru a-şi apăra sănătatea şi să le convingă să-şi facă testul Babeş-Papanicolau.

Medicul Irina Badrajan a spus că frotiul citologic “ne înştiinţează” despre infecţia HPV, dar şi despre infecţiile intercurente.

Ea a spus că şi pacientele trebuie să se adreseze medicilor atunci când au nevoie de un sfat avizat, care le pot oferi informaţiile necesare ce vizează măsurile de prevenţie sau paşii care trebuie urmaţi.

“Responsabilitatea propriei sănătăţi ne aparţine nouă, să avem grijă de sănătatea noastră în orice condiţii!”, a mai spus Badrajan.

La rândul său, medicul de familie Clara Hapenciuc, care profesează în mediul rural, a reiterat ideea că depistarea precoce a cancerului de col uterin creşte şansele de vindecare, arătând că le recomandă pacientelor sale să facă testul Babeş-Papanicolau.

Medicul de medicina muncii Mariana Stoleru i-a îndemnat pe cei prezenţi la dezbatere să se informeze corect şi să aibă grijă de sănătatea lor.

La dezbaterea “Opreşte cancerul de col uterin” au mai participat şi preşedintele Colegiului Medicilor Suceava, chirurgul sucevean Sorin Hîncu, medicul primar oncolog Doina Elena Ganea şi medicul anatomo-patolog Alexandrina Pascal din cadrul SJU Suceava, medicul de familie Maria Duţuc, preotul Cătălin Cornel Mureş.

Conform organizatorilor, evenimentul are nu numai un caracter educativ-informativ, ci şi unul umanitar, fondurile strânse din donaţii şi din cumpărarea biletelor de participare la tombolă urmând să fie donate unei sucevence diagnosticate cu cancer de col uterin, care are nevoie de sprijin financiar.

(L.B.)


Intră acum și în grupul de