Sfeclă de zahăr sau rapiţă, în loc de grâu, pe ogoarele judeţului

Cultivarea grâului se dovedeşte o afacere falimentară şi în acest an, în judeţ obţinându-se o producţie slabă, iar preţul oferit de procesatori pe kilogram fiind foarte mic, sub cel de anul precedent. Specialiştii din Direcţia Agricolă Suceava pun această situaţie pe seama scăderii cererii de grâu de pe piaţă, pe fondul crizei economice, condiţii în care procesatorii îşi permit să achiziţioneze cantităţi mai mici, doar de la cei dispuşi să-şi vândă producţia la un preţ foarte mic. Totodată, şi faptul că oamenii, cu câteva excepţii, îşi vând grâul individual, în cantităţi mici, fără a fi constituiţi în asociaţii, îi face vulnerabili în faţa marilor procesatori, aceştia sporindu-şi profiturile în dauna lor.

Conform datelor contabilizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, cerealele din categoria grâu, secară şi triticale au fost cultivate în acest an pe o suprafaţă de 25.427 de hectare de teren, predominant, pe mai bine de 20.000 de hectare, fiind pus grâu. Producţia medie obţinută a fost de 2.911 kilograme la hectar, cu aproximativ 300 de kilograme sub media obţinută în anii precedenţi.

Motivul este seceta care s-a manifestat în perioada aprilie-mai şi a afectat grav planta, care avea atunci nevoie de cantităţi importante de apă. Atunci a fost o perioadă de aproximativ opt săptămâni fără precipitaţii, după care au căzut ploi, însă o remediere totală nu a mai fost posibilă.

În momentul de faţă, preţul la grâu abia atinge 0,40 lei la kilogram, condiţii în care producătorul nu-şi poate acoperi nici măcar cheltuielile investite în cultură.
Unii cultivatori sunt hotărâţi să nu dea grâul pe banii aceştia şi vor să-l păstreze până spre sfârşitul anului, când este de aşteptat să obţină un preţ mai bun, însă, mulţi fermieri au nevoie de bani pentru noile lucrări agricole şi nu mai pot aştepta foarte mult.
Unica şansă este necesitatea ca fermierii, indiferent de domeniul agricol pe care se axează, să se reunească în grupuri de producători, la nivelul localităţilor în care stau.

În condiţiile în care grâul se dovedeşte, de ani de zile, o cultură agricolă din care nu se scot bani, ţăranii se pot orienta şi spre alte culturi, mai puţin lucrate în Bucovina. Sfecla de zahăr şi rapiţa sunt două exemple în acest sens, cultivarea lor aducând rezultate bune în ultimii ani, cu menţiunea că a doua depinde foarte mult de condiţiile climaterice.
Totuşi, sfecla de zahăr este singura cultură în cazul căreia se garantează un preţ, iar produsul este preluat de pe câmp de procesator.