Seful DSP Suceava acuza CAS de proasta gestionare a fondurilor din programul HIV/SIDA (VIDEO)

Persoanele afectate de HIV/ SIDA din judeţ sunt disperate că nu îşi pot lua tratamente intergral şi susţin că întreruperea acestora „nu aduce economie, ci creşteri de costuri şi mai mari la buget pentru că vor trebuie schimbate schelele de tratament, noi analize şi medicamente mai scumpe”.

Afectat de problemele exprimate joi, de Asociaţia RED RIBBON Fălticeni, ce cuprinde aproximativ 120 persoane infectate cu HIV, majoritatea tineri, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, dr. Alexandru Lăzăreanu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă comună că „este o proastă gestionare a fondurilor la nivel de Casă de Asigurări de Sănătate”, având în vedere că se cunoaşte numărul exact al acestor bolnavi şi se poate estima corect câţi bani trebuie alocaţi.

„Nu trebuie să ne batem joc de aceşti năpăstuiţi. CAS trebuie să asigure tratamentul complet. Casa are vină importantă pentru această situaţie. În această bătaie de joc pe banii publici, CAS are o vină”, a afirmat Alexandru Lăzăreanu adăugând Secţia de boli infecţioase din Spitalul judeţean nu primeşte banii la timp.

„Când ni s-a semnalat că sunt probleme am trimis ministerului adrese prin care i-am informat şi atunci s-a văzut că s-au găsit rezolvări, dar noi nu putem supraveghea tot timpul o instituţie care nu-şi face treaba”, a explicat şeful DSP Suceava cu referire la CAS.

Situaţia bolnavilor cu HIV/SIDA, dar şi a celor din alte programe de sănătate, la fel de „văduvite de bani”, este într-adevăr „dramatică”, a declarat în conferinţă coordonatorul judeţean al programului, dr. Corina Stănescu. Aceasta a spus că în condiţiile în care costul mediu pe pacient, pentru tratamentul lunar, este de 15.434 lei şi sunt 143 pacienţi în evidenţa Secţiei Infecţioase, necesarul ar fi de peste 50 miliarde lei vechi pentru anul 2009, dar în realitate suma totală primită de la Casa de Asigurări de Sănătate, în 2009, este puţin peste 25 miliarde lei vechi, adică la jumătate.

„Anul acesta a fost foarte greu, am apelat la ajutorul colegilor din zona Moldovei pentru a ne împrumuta medicamente, dar nu s-a reuşit. Sunt şi pacienţi care nu iau corect tratamentul şi astfel sunt sume de bani irosite cu aceştia, atitudine care favorizează apariţia rezistenţei şi schimbarea tratamentului cu scheme mult mai scumpe. Sunt şi pacienţi corecţi, cu priviri disperate. În fiecare lună vedem aceeaşi ochi, acelaşi priviri disperate, care vin la noi să-şi ia tratamentul dar n-avem cum să-i ajutăm. Anul acesta, 40% din pacienţii noştri au avut scheme de tratament schimbate din cauza întreruperii tratamentului, şi astfel apare rezistenţa, iar un test de rezistenţă costă 400 de euro”, a afirmat Corina Stănescu.

Potrivit acesteia situaţia cea mai dificilă a fost în primăvară. „Noi am făcut cunoscută situaţia că nu ne putem asuma răspundere. Această situaţie este din cauza crizei de bani. Nu sunt bani, iar pe deasupra mai sunt şi neasiguraţi care nu-şi plătesc contribuţia la sănătate. E un context nefavorabil pentru bolnavii cronici din această cauză, situaţia pacienţilor cu HIV SIDA e dramatică, dar în aceeaşi situaţie se află şi Programul de oncologie, Diabet. Toate programele au avut de suferit din cauza banilor”, a declarat şeful Secţiei de Boli Infecţioase.

Prezentă la conferinţă, reprezentanta CAS Suceava, Orteza Bârsan s-a apărat spunând că sunt „disfuncţii în program” şi probleme cu furnizorii de medicamente. Aceasta a informat că prin Programul naţional HIV/SIDA, în 2009 s-au alocat 2.261.000 lei, la care se adaugă o suplimentare de 509.000 lei, dată la începutul lui octombrie, însemnând bani prin credite de angajament. Potrivit acesteia momentul „care a creat disfuncţii” în program este acela când medicamentele pentru tratamentul din ambulatoriu nu au mai fost eliberate de farmaciile cu circuit deschis, ci numai de farmacia Spitalului Judeţean. Astfel procedurile de licitaţia au durat mai mult timp, creându-se sincope în aprovizionarea la timp cu medicamentele din ambulatoriu.

Reprezentanta CAS recunoaşte că „au fost pacienţi care au suportat întreruperea tratamentului, schimbarea sau scurtarea terapiei” şi că bugetul acestui program „s-a redus simţitor în trimestrul III”, motiv pentru care „aprovizionarea cu medicamente a fost restrânsă şi au avut de suferit pacienţii care nu au primit întreaga schemă de tratament sau au primit-o cu întârziere”.

Vinovaţi sunt, din punctul de vedere al reprezentantei CAS Suceava şi unii furnizori care au câştigat licitaţiile şi nu-şi îndeplinesc atribuţiile, acuzându-i de discontinuităţi în furnizarea unor medicamente sau furnizarea unor cantităţi mai mici decât cele contractate.