Sute de motive de suicid au ajuns, anul trecut, la urechile psihiatrilor suceveni

Mai mult de 200 de suceveni au ajuns anul trecut la Spitalul Judeţean Suceava, după ce au încercat să-şi pună capăt zilelor. Numărul sucevenilor care par să se fi săturat de viaţă se menţine la un nivel ridicat. Deşi cifrele nu s-au modificat prea mult în ultima perioadă, rămânând destul de constante, medicii de la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean Suceava se arată alarmaţi de faptul că s-a lărgit categoria de vârstă a celor predispuşi la sinucidere. Astfel, potrivit medicilor urgentişti suceveni – în statistici nu se mai regăsesc doar dramele vârstelor fragede, legate de dragoste, sau ale celor bătrâni, legate de disperare, ci şi ale unui segment nou de vârstă. Este vorba de persoane active, între 30 şi 50 de ani, care nu mai găsesc nici o satisfacţie în a trăi, demoralizate fiind de anii îndelungaţi de tranziţie.

În plus, dacă până nu de mult week-endul era perioada cea mai apăsătoare din săptămână, atunci înregistrându-se şi cele mai multe tentative de sinucidere, acum nu se mai poate face nici o diferenţiere, astfel de situaţii fiind întâlnite în număr mare în toate zilele săptămânii.

Datele centralizate de Spitalul Suceava arată că imaginaţia celor care încearcă să-şi ia viaţa nu are limite, aceştia apelând la diverse metode, mai mult sau mai puţin sigure.

Din cele aproximativ 200 cazuri de tentative de sinucidere înregistrate anul trecut, unul a fost prin împuşcare, 13 prin tăieturi cu cioburi, cuţite şi alte obiecte ascuţite, vreo şapte prin spânzurare, aruncarea în faţa unui vehicul aflat în mers sau de pe geam, în timp ce restul au fost prin ingurgitarea de medicamente (de multe ori în combinaţie cu alcool) şi substanţe chimice, cum ar fi acetonă, diluant, clor, pesticide, antigel, benzină.

Cel mai recent caz s-a înregistrat marţi, când o adolescentă în vârstă de 17 ani, din Zahareşti, Mihaela G. A înghiţit un pumn de pasitele- paracetamol şi ampicilină, fiind adusă seara, la ora 22;30 cu ambulanţă. Acesta a fost internată la Terapie Intensivă prin secţia de Pediatrie.

Şeful secţiei Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean, dr. Lorelei Haşovschi, spune că tentativa de sinucidere este o încercare eşuată de comunicare cu ceilalţi, care se deosebeşte fundamental de sinuciderea realizată, atât prin finalizarea sa, dar mai ales prin motivaţie.

„De obicei, autorul tentativei nu înţelege, în momentul recurgerii la gest, consecinţele actului său. Din diferite motive, educaţie, cultură, limpezimea judecăţii, cauzată de starea de sănătate, el are o viziune deformată asupra actului de suicid sau o viziune romantică, conform căreia moartea nu mai este ceva ireparabil”, explică medicul, adăugând că sinuciderea reuşită are, însă, semnificaţia unei totale incompatibilităţi cu existenţa şi tot ceea ce presupune ea.

„Dacă nu este vorba de o boală psihică gravă, ce anulează discernământul, atunci alegerea are valoarea unei opţiuni individuale, cu valenţe psihologice, morale, spirituale complexe, despre care se poate face o lungă dezbatere. Din punct de vedere psihologic însă, în perioada actuală au avut loc schimbări majore de mentalitate şi comportament, care pot explica, într-o oarecare măsură, creşterea numărului de sinucideri şi tentative de suicid”, spune medicul psihiatru.

În opinia medicului Lorelei Haşovschi a crescut nivelul general de agresivitate în societatea noastră, agresivitatea, sub diferitele ei forme, fiind prezentă pretutindeni şi cultivată prin toate mijloacele disponibile. Potrivit medicului, comportamentele agresive sunt cele care asigură în prezent întâietatea, rezolvarea facilă a problemelor, accesul la diverse situaţii privilegiate.

„Începând cu traficul rutier, în care o mulţime de şoferi nu mai respectă nici o regulă de circulaţie, crescând astfel cu fiecare zi gradul de periculozitate, fapt dovedit şi de multitudinea accidentelor de circulaţie, şi continuând cu orice situaţie banală din viaţa de zi cu zi, aproape nimeni nu mai pare să ştie să se poarte firesc, cu calm, răbdare şi toleranţă. Informaţiile cu care suntem bombardaţi zilnic ne agresează permanent simţirea, intelectul, simţul moral, iar rezolvarea unei mari părţi a neînţelegerilor persoanelor din jurul nostru este violentă”, afirmă medicul sucevean.

La toate astea se adaugă contextul economic dificil, privaţiunile de tot felul şi stresul psihic pe care ni l-a adus criza economică.

„Lipsa banilor, datoriile la bănci, lipsa locului de muncă sau perspectiva pierderii lui sunt doar câteva condiţii agravante şi factori predispozanţi la decompensările psihice de tip depresiv pe care le trăiesc mulţi semeni ai noştri. Unii, aş spune că tot mai mulţi, se refugiază în alcool, cu consecinţele grele, cunoscute de toată lumea asupra sănătăţii lor şi asupra vieţii de familie. Alţii sunt copleşiţi de probleme şi nu ştiu cum să reacţioneze. Se spune că nu contează atât de mult ce ţi se întâmplă, ci felul cum reacţionezi la ce ţi se întâmplă. Dar, pentru a face alegeri bune, constructive, este nevoie de educaţie, răbdare, perseverenţă, antrenarea capacităţii de toleranţă la frustrare. Cine să facă asta într-o realitate socială dominată de ură şi intoleranţă, în care toţi contestăm totul şi toate sunt interpretabile?”, se întreabă medicul Lorelei Haşovschi.

Aceasta punctează că, la nivel de individ, atmosfera generală în care trăim se reflectă printr-o scădere a toleranţei la frustrare şi incapacitatea de a găsi alternative de reacţie la situaţii neplăcute, iar reacţiile de comportament primitive, lipsite de autocenzură, sunt cele mai la îndemână.

„În condiţiile în care aproape am uitat să purtăm o discuţie calmă şi bazată pe argumente logice, de ce ne mai mirăm oare că nu mai ştim să reacţionăm la frustrare şi dacă nu mai preţuim nimic, de ce am preţui viaţa?”, a concluzionat şeful secţiei Psihiatrie de la Spitalul Suceava.