Bolile aparatului circulator, fatale in 2010 pentru 3.500 de suceveni


Intră acum și în grupul de

De la începutul anului, în judeţul Suceava s-au înregistrat peste 5.500 de decese, dintre care aproximativ 3.500 au fost cauzate de bolile aparatului circulator precum hipertensiune arterială, infarct miocardic, alte forme de cardiopatie ischemică, cord pulmonar cronic, boli cerebro-vasculare. Alte circa 1.000 de decese au fost cauzate de tumorile maligne la nivelul stomacului, ale traheii şi bronhiilor, ale sânului, ale colului uterin şi ale prostatei.

Locul trei este ocupat de traumatisme şi otrăviri, urmat de bolile aparatului digestiv în special ciroza ficatului. Pe locul cinci se situează bolile aparatului respirator, cu brohnopneumopatii obstructive cronice şi pneumonii.

Medicul Irina Badrajan, secretarul Asociaţiei Medicilor de Medicină Generală Suceava, spune că bolile aparatului circulator reprezintă o problemă de sănătate publică, în special prin complicaţiile pe care le dezvoltă într-un timp foarte scurt, şi pune creşterea lor pe seama faptului că sucevenii, ca toţi românii de altfel, nu se mai îngrijesc cum trebuie.

„Nu că sunt ei indiferenţi, ci pentru că în ziua de azi condiţiile sunt aşa cum sunt, în sensul că foarte mulţi nu mai au veniturile de dinainte şi nu-şi mai pot permite să-şi cumpere medicamentele aferente. Apoi viaţa vine şi ea cu stres şi cu injurii cum le spunem noi, adică tot ce agresează organismul, injurii ale mediului, societăţii, care, în sfera aparatului circulator, au un impact foarte puternic”, spune medicul, subliniind faptul că din ce în ce mai mulţi suceveni suferinzi de inimă mor la vârste tinere, 45, 50 de ani, majoritatea prin accidente acute cum ar fi infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.

În ceea ce priveşte bolile aparatului respirator, medicul sucevean apreciază că acestea sunt multe din cauza factorilor climatici şi de mediu din Suceava. Cât despre ciroza ficatului, dr. Irina Badrajan crede că aceasta este foarte frecvent întâlnită în ultima vreme nu doar din cauza depistării mai bune a hepatitelor B şi C, care sunt cu potenţial cirogen, cât din cauza alcoolului şi a alimentaţiei precare. „Este o zonă în care se bea mult, iar alimentaţia este proastă”, menţionează medicul Irina Badrajan.


Intră acum și în grupul de