Intră acum și în grupul de
Polițiștii din cadrul Centrului Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil Rădăuți și cei ai Biroului pentru Imigrări al Județului Suceava au prezentat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, bilanțul activității desfășurate pe parcursul anului 2025. Evenimentul, organizat la sediul centrului din Rădăuți, a pus accent atât pe datele statistice, cât și pe aspectul uman al procesului de gestionare a migrației și integrării beneficiarilor de protecție internațională.
Principala provocare identificată pentru anul trecut a rămas gestionarea numărului ridicat de cereri de protecție temporară formulate de cetățeni ucraineni, membrii familiilor acestora sau persoane cu rezidență permanentă în Ucraina la momentul izbucnirii conflictului armat. Această activitate s-a derulat în contextul Deciziei Consiliului UE nr. 2022/382 și al Hotărârii de Guvern nr. 367/2022 privind protecția temporară.
În 2025, la nivelul Centrului Regional de la Rădăuți au fost eliberate aproximativ 10.000 de permise de ședere, menținându-se tendința ascendentă observată în 2024 (când s-au emis circa 9.000 de documente similare). În paralel, s-a remarcat o scădere a numărului de cereri de azil tradiționale comparativ cu anii anteriori, alături de continuarea activităților de înregistrare, soluționare și integrare socială a beneficiarilor formelor de protecție.
Conferința a evidențiat eforturile instituționale de a sprijini persoanele aflate în proces de integrare, subliniind că România rămâne un stat sigur și stabil, capabil să gestioneze fluxurile migratorii cu profesionalism.
Un moment emoționant l-a reprezentat prezentarea unei povești de viață ilustrative pentru succesul integrării. Este vorba despre un cetățean iranian care a ajuns în România în 2018 împreună cu familia, solicitând protecție internațională. Integrarea sa a început încă din perioada de solicitant de azil, prin acceptarea unor munci ocazionale ca zilier, în ciuda dificultăților lingvistice și a incertitudinii statutului.
După obținerea statutului de refugiat, a lucrat în comerț și ca mecanic auto (2020–2023), învățând limba română prin interacțiuni zilnice. În 2023 a deschis propria firmă în domeniul serviciilor auto, devenind antreprenor local și se auto susține financiar. Familia sa s-a integrat de asemenea: fiul născut în 2019 la Rădăuți frecventează școala și este bine adaptat în colectiv, iar soția a lucrat ca mediator cultural timp de circa un an și jumătate la o fundație care sprijină beneficiarii de protecție.
Astăzi, acesta declară: „România este casa mea. Mă simt bine aici și nu aș schimba locul în care mă aflu cu o altă țară.” El apreciază țara ca fiind favorabilă refugiaților dispuși să muncească și să respecte legile, fiind activ în comunitate, ajutând alți refugiați și integrându-se în tradițiile locale – inclusiv prin aprecierea culinară a ciorbei rădăuțene și a sarmalelor.
Povestea subliniază că integrarea este un proces de durată, bazat pe efort personal, sprijin instituțional și parteneriat cu organizațiile neguvernamentale, nu doar pe obținerea unui statut juridic.
Bilanțul prezentat confirmă angajamentul autorităților de a asigura o gestionare eficientă și umană a fenomenului migrațional, contribuind la menținerea securității și stabilității sociale în județul Suceava și la nivel național.
Intră acum și în grupul de
