Judecătorul Nicoleta Margareta Țînț, membru al CSM, spune că în România există reglementată răspunderea magistraților, dar că nu știe ca vreun judecător să fie sancționat material

Judecătorul Nicoleta Margareta Țînț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat, joi, la Suceava, că din punctul ei de vedere, în România, în prezent, există reglementată răspunderea magistraților.

„Poate că în spațiul public nu este suficient de mediatizat acest lucru”, a spus Țînț, care a menționat că CSM a emis chiar o declarație prin care arată că există reglementată răspunderea magistraților inclusiv răspunderea materială.

Ea a arătat că la CSM nu a sosit nici un alt proiect de lege care să conțină o astfel de reglementare.

Țînț a spus că nu știe ca vreun judecător să fie sancționat material, existând însă cazuri de răspundere disciplinară sau penală.

„În privința cazurilor de răspundere materială încă nu au existat astfel de situații”, menționat judecătorul Țînț.

Inspectorul șef din cadrul Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, a arătat că instituția este sesizată în toate cazurile de Ministerul Finanțelor atunci când Ministerul Finanțelor plătește pentru statul român despăgubiri.

„Le plătește fie ca urmare a unui proces național, fie ca urmare, în cvsitotalitatea cazurilor, la CEDO  în care se constată încălcări ale unor articole din Convenție. Și aceste procese, sigur, au diverse durate, nu sunt foarte rapide. În foarte multe cazuri România achiesează la  pretențiile celor care apelează la instanța europeană și atunci se plătesc acele despăgubiri”, a spus Netejoru.

El a arătat că după ce se plătesc acele despăgubiri, Ministerul Finanțelor sesizează Inspecția Judiciară pentru a se constata dacă există vreo culpă a judecătorului sau judecătorilor implicați în întreg procesul. „Aceste verificări se soldează cu clasări, începeri de cercetare disciplinară sau chiar cu exercitare de acțiuni. Este pe rolul CSM o astfel de acțiune”, a mai spus inspectorul șef al IJ.

El a mai arătat că din cauza duratei apreciabile a procedurilor în fața instanței europene acestor solicitări din partea MFP nu li se poate da curs întrucât se depășește termenul de prescripție a răspunderii disciplinare care este de numai doi ani.

„Desigur, aici se poate gândi o intervenție legislativă în cazuri deosebite. În prezent situația așa stă”, a spus judecătorul.

El a mai arătat că foarte multe dintre sesizările MFP vin prea târziu când termenul de prescripție este împlinit în ceea ce privește răspunderea disciplinară.

„În ceea ce privește răspunderea materială Inspecția Judiciară nu deține date dacă s-a exercitat drept de regres în sensul recuperării sumelor de bani de la acei judecători după ce, evident, și CSM în acțiunile disciplinare pe care Inspecția Judiciară le exercită hotărăște că un judecător sau altul ar fi săvârșit o abatere disciplinară în legătură cu acea afacere judiciară”, a spus Netejoru.

El a menționat că în prezent există mecanisme pentru angajarea răspunderii materiale a judecătorilor, care sunt mai puțin cunoscute, și că nu există o statistică a MFP.

Netejoru a menționat că în domeniul reglementării răspunderii magistraților există posibilitatea să se regândească termene privind prescripția răspunderii disciplinare.

În ceea ce privește termenul pentru prescripția materială, acesta este de trei ani care curge din momentul în care se naște interesul statului pentru a promova o astfel de acțiune.

Judecătoarea Nicoleta Margareta Țînț a menționat că tebuie precizat și motivele pentru care CEDO pronunță aceste hotărâri de condamnare a României, menționând că doar în puține cazuri acestea sunt imputabile judecătorilor.

„Sunt foarte puține situațiile în care motivele condamnării României sunt imputabile judecătorilor. De foarte multe ori condamnările sunt determinate de cadrul legislativ instabil, insuficient predictibil, care determină hotărâri diferite pentru că, evident, în momentul în care legea se schimbă foarte des , apar probleme de aplicare a ei. Sunt foarte multe hotărâri de condamnare pronunțate pentru condițiile din penitenciare, care nu pot fi imputate judecătorilor sau procurorilor”, a spus Țînț.

Ea a menționat că CSM, cu MAE și Agentul guvernamental fac o analiză temeinică a acestor hotărâri de condamnare și o verificare a fiecărei situație de condamnare a României pentru a se stabili motivul exact pentru care statul român a fost condamnat. (N.B.)