IPS Pimen, la sărbătorea Sf. Ștefan cel Mare, spune că Putna urma să fie teritoriu al Uniunii Sovietice dacă nu intervenea liderul comunist Emil Bodnăraș și că Ceaușescu, la Putna, se comporta ca un bun creștin: Aici orice om se face mai bun român și orice creștin se face mai bun creștin

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a spus, luni, la Putna, că a constatat că se împlinește dorința marelui poet național, Mihai Eminescu, care a spus ca din ziua de cinstire a marelui Ștefan cel Mare să fie făcută sărbătoare națională.

„Prezența dumneavoastă și toate celelalte care vor urma, într-adevăr este o sărbătoare națională”, a spus IPS Pimen.

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a subliniat că fiecare dintre cei care pășesc pragul porții de intrare i la mănăstirea Putna se simt români și creștini.

„ Aici este izvorul, taina, puterea duhovnicească prin care ne păstrăm români și creștini ortodocși”, spus înaltul ierarh.

IPS Pimen a mai arătat că dacă nu ar fi fost mormântul lui Ștefan cel Mare aici hotarul din partea aceasta ar fi fost „mult mai încolo”.

„Știu, când eram la Putna, de la cei care veneau mai des și mi-au mărturisit un lucru de taină”, a spus IPS Pimen care a povestit că după încheierea celui de-al doilea război mondial, Comisia de stabilire a frontierei, funcționa sub președinția ministrului de Externe sovietic de atunci, Molotov, iar între membrii comisiei românești a fost și fruntașul comunst Emil Bodnăraș, „omul cel mai de încredere a lui Stalin”

„Molotov a luat un creion mai gros și a tras cu linia frontiera în zona asta. I-a spus Bodnăraș că dacă este să măsurăm la scara de proporții, mormântul lui Ștefan cel Mare cade în zona Uniunii Sovietice, astăzi Ucraina. Și Molotov, pentru ceea ce a spus acest român între români, Emil Bodnăraș, a luat aminte și a modificat. De aceea spuneam că astăzi Ștefan cel Mare apără hotarele țării”, a spus Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

IPS Pimen a amintit că sabia lui Ștefan cel Mare a ajuns la Putna și că a ținut-o în mână.

„Sabia a fost adusă și am luat-o în mână, gardul de sârmă ghimpată s-a dus și iată că frații români vin aici și se închină la mormântul lui Ștefan cel Mare și se mai răcoresc sufletește”, a spus ierarhul BOR.

El a subliniat că Ștefan cel Mare inspiră foarte mult orice om, dând ca exemplu vizita lui Nicolae Ceaușescu la Putna în 1966.

„În 1966, 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna era sărbătoare pe plan mondial.Sărbători fastuoase și președintele țării de atunci, Nicolae Ceaușescu, a venit să deschidă șirul sărbătorilor. A fost prima lui vizită la o mănăstire. Când a pășit Ceaușescu pe poarta mănăstirii, de emoție parcă i se împleticeau picioarele”, și-a amintit IPS Pimen care era atunci ghid la mănăstirea Putna.

El a spus că fostul liderul comunist a vizitat mormântul lui Ștefan cel Mare, muzeul și pe urmă a fost invitat la o mică tratație.

„Ce a spus Ceaușescu: Ne vom supune tuturor rânduielilor omenești și dumnezeiești”, a remarcat IPS Pimen, care a menționat că în muzeu i-a fost ghid acestuia și că „asculta cu toată luarea aminte, ca un bun creștin”.

Mai mult, Ceaușescu a fost invitat să vadă și ceea ce este în depozitul mănăstirii unde se afla atunci o hrată a Moldovei cu bisericile și mănăstirile lui Ștefan cel Mare și Cetatea Chiliei care fusese scoasă după o vizită a unei delegații sovietice.

„Când a văzut harta, a spus că aici mai lipsește ceva. Să se pună ce lipsește, a spus Nicolae Ceaușescu”, a precizat IPS Pimen care a concluzionat: „Aici orice om se face mai bun român și orice creștin se face mai bun creștin”. (T.B.)