Ziua Culturii Naționale, celebrată la Suceava printr-o serată eminesciană

 

Muzeul de Stiintele NaturiiZiua Culturii Naționale va fi celebrată, vineri, la Suceava printr-o serată eminesciană susținută de Asociația Culturală ”Friedrich Schwartz”.

Evenimentul, organizat de Muzeul Bucovinei, va avea loc, la ora 18.00, la Muzeul de Științele Naturii din municipiul reședință de județ.

Iși dau concursul Corul ”George Enescu” din Dorohoi, sub bagheta dirijorului Gheorghina Gusulei, Ovidiu, Mihaela și Eduard Svart, conf.univ.dr. Daniela Petroșel și alții.

Începând din 2011, pe 15 ianuarie, de ziua poetului, este sărbătorită Ziua Culturii Naţionale. Potrivit demersului legislativ, pe 15 ianuarie, autorităţile vor sprijini material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice, iar Ministerul Culturii va elabora un ghid al acestora. Totodată, societăţile române de televiziune şi radiodifuziune trebuie să realizeze şi să includă în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi şi prozatori români, fiind considerat poetul naţional.

De asemenea, în acest sens, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința de lucru din 28 februarie 2013, ca Ziua Culturii Naționale să fie aniversată prin programe speciale în toate eparhiile ortodoxe române din țară și străinătate cu scopul evidențierii legăturii dintre cult și cultură, dintre Biserică și societate în viața poporului român.   Poetul Mihai Eminescu considera legătura dintre Biserica Ortodoxă Română şi neamul românesc a fi deosebit de importantă pentru poporul român. De asemenea, marele poet a evidenţiat întotdeauna rolul deosebit al Bisericii noastre în dezvoltarea culturii şi identităţii naţionale. Mihai Eminescu a precizat că Biserica Ortodoxă Română „a stabilit şi unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise”, fapt pentru care „ea ne-a ferit de înghiţirea prin poloni, unguri, tătari şi turci” şi „este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre”. De asemenea, poetul naţional subliniază faptul că „cine-o combate pe ea (Biserica Ortodoxă Română – n.r.) şi ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu e”. (Irina Lițu)