Poetul Adrian Păunescu a lipsit de la conferinţa “Basarabia la răscruce”

Readucerea în actualitate a importanţei istorice a zilei de 27 martie, când se sărbătoresc 91 de ani de la unirea Basarabiei cu România, necesitatea de cooperare a românilor de pe ambele maluri ale Prutului sunt câteva dintre aspectele pe care organizatorii şi-au propus să le aducă în prim plan cu prilejul organizării festivalului “Basarabia”. Evenimentul este realizat de Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava şi Grupul de Iniţiativă al Românilor din Basarabia.

Conferinţa “Basarabia la răscruce”, care a deschis cea de-a a doua ediţie a Festivalului “Basarabia”, s-a desfăşurat în Auditorium-ul universităţii sucevene şi a avut ca punct de plecare problemele cu care se confruntă astăzi Republica Moldova şi necesitatea formării unei mentalităţi unitare care să-i ajute pe basarabeni să depăşească aceste momente şi să devină o civilizaţie europeană.

Invitaţii de seamă ai evenimentului au fost Emilian Galaicu Păun, redactor-şef la editura “Cartier” Chişinău, Cătălin Nechifor, deputat PSD de Suceava, Sorin Tudor Maxim, cancelarul Universităţii “Ştefan cel Mare”, Călin Vieru, fiul regretatului poet basarabean Grigore Vieru, actual membru al Partidului Liberal Democrat Moldova, Florin Pintescu, prof. univ. şi Tudor Darie, reprezentantul UniMedia.MD. Deşi a fost anunţată prezenţa poetului Adrian Păunescu în cadrul acestei conferinţe, invitatul special nu a mai ajuns datorită “programului extrem de încărcat şi instabil”, aşa cum a motivat Petru Ciolpan, preşedintele GIRB.

Timp de aproximativ o oră, invitaţii au prezentat publicului situaţia Basarabiei din punct de vedere social, cultural, economic şi politic, lansând un apel către toţi studenţii basarabeni, de a participa la vot în data de 5 aprilie 2009 şi de a ajuta la dezvoltarea mentalităţii democratice a “basarabeanului tip”.

Manifestarea “Basarabia la răscruce” a oferit prilejul unei rememorări istorice şi culturale, ocazie cu care cei prezenţi în Auditorium-ul “Joseph Schmidt” au împărtăşit aceleaşi idei, reuşind să “unească” încă o dată Basarabia cu ţara mamă, România.