Intră acum și în grupul de
Cea de-a zecea carte de poezie a scriitorului sucevean Constantin Severin, intitulată „Lumea Arhetipală”, a apărut recent la Editura Eikon din București, într-o ediție grafică de excepție și în format bilingv română-engleză. Volumul reunește poeme scrise în ultimii cinci ani și va fi lansat oficial miercuri, 29 aprilie 2026, ora 11:00, la Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu” din Fălticeni.

Evenimentul se desfășoară în parteneriat cu Colegiul „Vasile Lovinescu” și Alexandria Librării. Cartea va fi prezentată de prof. Elena Maftei, prof. Bogdan Feștilă și jurnalista-bibliotecară Elena Ghenghea.
Volumul este precedat de un consistent cuvânt înainte semnat de criticul și istoricul literar Iulian Boldea, profesor universitar și redactor-șef al prestigioasei reviste „Vatra”. Iulian Boldea subliniază că poetul Constantin Severin scrie o poezie reflexivă, în care „dinamica realului se resoarbe în undele lirismului”, iar poetul își asumă contradicțiile realității fără a le estompa semnificația.
„Adept mai degrabă al șoaptei decât al clamării, Constantin Severin își asumă atributele sensibilității și gravității, prin care caută să afle, dedesubtul contururilor lumii, chipul propriului destin”, notează Iulian Boldea.
Criticul evidențiază temele majore ale volumului: căutarea „chipului originar”, meditația asupra trecerii și a morții, relația dintre vizibil și imaginar, armonia subtilă dintre natură, anotimpuri și afectivitatea eului, precum și o lirică interogativă cu substrat moral și etic. Boldea citează generos din poeme precum „Oameni fără chip”, „Ta twam asi”, „Măști pentru îngerii păzitori”, „Dragoste fără aripi”, „Privirea lui Orfeu” sau „Euridice”, reliefând forța metaforică și echilibrul dintre emoție și stilizare.
„Poezia lui Constantin Severin se definește, în general, printr-un joc greu perceptibil între vizibil și imaginar, între concretețea frustă a clipei prezente și afectivitatea memoriei care conduce la înregistrarea unor senzații subtile ale eului, între astăzi și ieri, între viață și moarte – elemente care trasează conturul inefabil al unei «lumi arhetipale»”, concluzionează Iulian Boldea.
Intră acum și în grupul de





