Emil Ursu: 2016 cel mai bun an al Muzeului Bucovinei, cu aproape un sfert de milion de vizitatori

Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, a declarat, vineri, pentru NewsBucovina că 2016 a fost cel mai bun an din punct de vedere al numărului de persoane care au vizitat muzeele, casele memoriale din structura instituţiei şi Cetatea de Scaun a Sucevei, fiind înregistraţi 223 247 de vizitatori.

 

Ursu a spus că anul 2016 reprezintă cel mai bun an din punct de vedere al numărului de vizitatori, depăşind vârful numărului de vizitatori înregistrat în anul 2008, când muzeele, casele memoriale şi Cetatea de Scaun a Sucevei au fost vizitate de peste 160 000 de persoane.

El a spus că acest record înregistrat de Muzeul Bucovinei este important în condiţiile în care Muzeul de Istorie Suceava a fost închis până pe 31 iulie 2016, iar programul de vizitare la Cetatea de Scaun a Sucevei a fost mai scurt în primele opt luni ale anului trecut, întrucât s-a lucrat la montarea expoziţiei permanente.

Ursu a subliniat că în 2016 s-au finalizat investiţii „majore, importante şi relevante” pentru Muzeul Bucovinei şi pentru municipiul Suceava amintind de redeschiderea Muzeului de Istorie din Suceava şi deschiderea expoziţiilor permanente de la Cetatea de Scaun a Sucevei şi de la Muzeul de Istorie, dar şi de finalizarea investiţiei la clădirea Laboratorului zonal de restaurare Suceava.

Directorul Muzeului Bucovinei a mai spus că în anul 2016 autofinanţarea instituţiei a fost de 1. 363. 053 de lei rezultată atât din taxele de vizitare, taxele pentru activităţile de pedagogie muzeală, standuri, dar şi din suma alocată de Primăria Suceava pentru derularea Festivalului de Artă Medievală.

El a arătat că în prima parte a anului 2016 activitatea instituţiei s-a concentrat pe realizarea expoziţiilor permanente de la Muzeul de Istorie din Suceava şi de la Cetatea de Scaun a Sucevei, precum şi pentru organizarea evenimentelor majore precum Festivalul de Artă Medievală, Târgul Meşterilor Populari, Bucovina Rock Castle, a expoziţiei “Aurul şi argintul antic al României”, dar şi pentru organizarea altor expoziţii temporare.

Ursu a precizat că o atenţie deosebită a fost acordată organizării activităţilor de pedagogie muzeală şi a activităţilor extramuzeale arătând că pe parcursul anului trecut au avut loc mai multe ateliere pentru copii şi au fost organizate seri muzeale şi seri muzicale, adăugând însă că nici activităţile ştiinţifice nu au fost neglijate.

În ceea ce priveşte politica editorială, directorul Muzeului Bucovinei a menţionat că în cursul anului 2016 au apărut trei volume importante din punct de vedere ştiinţific în domeniul arheologiei, conservării şi investigării, fiind editat şi un catalog de medalii aflate în colecţia muzeului.

El a spus că tot în cursul anului 2016 au început lucrările de restaurare la Şcoala Securiceni din Muzeul Satului Bucovinean, ce urmează să fie finalizate în anul 2017, obiectiv important ce va completa „zestrea” unităţii muzeale.

Ursu a subliniat că un număr important de piese din expoziţia itinerantă “Comorile României”, ce a fost deschisă anul trecut în două mari oraşe din China, fac parte din colecţia Muzeului Bucovinei.

Printre priorităţile anului 2017 ale conducerii Muzeului Bucovinei se numără finalizarea procedurii de clasare a imobilului Muzeului de Istorie din Siret în categoria B şi introducerea în lista monumentelor istorice pentru a putea fi accesate fonduri în vederea consolidării clădirii, a asigurării utilităţilor şi a reorganizării expoziţiei permanente a acestei unităţi muzeale, a precizat Ursu.

Directorul Muzeului Bucovinei şi-a exprimat speranţa ca în acest an să poată fi finalizată apartamentarea spaţiului în care a funcţionat Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale, spaţiu în care ar urma să fie organizat Muzeul de Artă Suceava.

El a spus că, în cursul lunii februarie,  Laboratorul zonal de restaurare Suceava se va muta şi va funcţiona în clădirea care a fost recent reabilitată, extinsă şi reamenajată adăugând că laboratorul va avea în structură depozite pentru piese aflate în proces de restaurare, ateliere de ceramică, de lemn policrom şi de lemn arheologic, ateliere de restaurare a textilelor, picturilor, atelier pentru investigaţii fizice, chimice şi biologice, un compartiment de carantină şi un atelier pentru restaurarea pieselor din metal şi piatră.

Ursu a explicat că în Laboratorul zonal de restaurare Suceava, unde lucrează 14 specialişti, sunt restaurate piese din patrimoniul mănăstirilor şi bisericilor din judeţul Suceava, dar şi piese din lemn arheologic aflat în patrimoniul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, textile arheologice din patrimoniul Muzeului municipiului Bucureşti, iar în ultimii zece ani au fost restaurate piese provenite din patrimoniile unor muzee din Iaşi, Neamţ, Vaslui, Constanţa, Craiova, etc.

Referindu-se la înfiinţarea Muzeului de Artă Suceava, directorul Muzeului Bucovinei a precizat că instituţia are deja o colecţie bună de lucrări, ce ar putea creşte considerabil, mai ales că foarte mulţi artişti plastici şi-au exprimat dorinţa de a dona lucrări ale lor.

În ceea ce priveşte Muzeul Satului Bucovinean, Ursu a spus că în anul 2017 se doreşte continuarea unor investiţii în infrastructură şi introducerea celui de al doilea perimetru al muzeului în circuitul de vizitare, astfel încât la cele 57 de obiective cât are deschise în prezent Muzeul Satului Bucovinean să se adauge alte şapte obiective.

El a spus că pentru introducerea celui de-al doilea perimetru în circuitul de vizitare mai sunt necesare unele lucrări pentru asigurarea utilităţilor, realizarea drumului de acces şi asigurarea sistemului de protecţie la incendiu.

Tot în 2017 sunt preconizate editarea unor cataloage pentru Cetatea de Scaun a Sucevei şi pentru Muzeul de Istorie din Suceava, îmbogăţirea planului expoziţional, continuarea organizării activităţilor muzeale şi extramuzeale, a activităţilor de pedagogie muzeală şi continuarea săpăturilor în şantierele arheologice de la Adâncata, Baia Horodnic, Dumbrăveni şi Bosanci, a precizat Ursu.

(Liliana Bujdei)