Dezvăluiri despre cazul fostului judecător constituțional Toni Greblă aduc lumină în cazul fostului șef antifraudă Suceava, Ionuț Vartic. Vartic confirmă situațiile prezentate: Întreaga poveste a fost ciudată de la început

Dezvăluiri făcute luni de jurnalista Sorina Matei privind cazul fostului judecător constituțional Toni Greblă, care a fost achitat în prima instanță pentru faptele de care era acuzat de procurorii DNA, au făcut lumină și în cazul fostului șef antifraudă din Suceava, Ionuț Vartic.

Ionul Vartic a confirmat pentru News Bucovina că, în ceea ce îl privește, dezvăluirile făcute de Sorina Matei se confirmă.

Vă prezentăm integral poziția fostului șef Antifraudă Suceava, Ionuț Vartic, despre acest caz, despre care spune că întreaga poveste a fost ciudată de la început

„În primul rând, țin să precizez că nu cunosc aspecte legate de bucătăria internă a DNA, nu am discutat nici înainte și nici după cu fratele meu probleme legate de serviciul fiecăruia, că am fost surprins când am citit articolul Sorinei Matei, nu pentru că nu aș fi știut că totul este o făcătură , ci pentru ca nu am știut din ce direcție vine.

Ceea ce însă știu și pot să confirm este că întreaga poveste a fost ciudată de la început, de la ziua percheziției când a venit ditamai procurorul cu mascații la ușă cu un mandat în care apăreau toate infracțiunile din Codul penal (în afară de crimă și viol) din care nu a rămas mare lucru, dar suficient cât să fiu ridicat și dus la București. Cei drept, oamenii aceia mai mult au vorbit la telefon cu “cineva” decât au făcut percheziție.

În motivarea arestului la domiciliu primit la Tribunalul București se precizează clar că “nu există în acest moment probe, dar că pot apărea pe parcursul cercetării penale”.

Și da, am fost reținut în celulă cu oameni despre care am aflat acolo că erau în arest în cauze instrumentate de fratele meu.

Pe parcursul cercetării mele penale au fost audiați într-o manieră mai puțin ortodoxă, cu amenințări directe sau voalate, inclusiv la familie, zeci de oameni, unii care, bieții de ei, nici nu știau de ce sunt chemați sau chiar nu mă cunoșteau. Sunt lucruri care apar inclusiv în declarațiile date la instanțele din Suceava când unii dintre cei audiați au recunoscut că li s-a dat să semneze declarația cu “sugestii” sau chiar redactată anterior.

Mai pot confirma că atunci când procesul nu mergea în direcția “dorită“ de unii a apărut și un al doilea dosar, la fel de forțat sau poate mult mai forțat ca primul.

Este evident pentru oricine vrea să citească rechizitoriile că sunt multe lucruri care nu se leagă, care nu sunt explicate, că sunt și lucruri ușor de verificat, că totul este doar o interpretare personală, o poveste, o “deducție juridică” , cum spunea cineva.

Despre toate aceste lucruri eu am vorbit în fața completelor de judecată. Se pot găsi declarațiile mele legat de aceste aspecte, dar și despre mandatele de siguranță națională, despre transcrieri eronate ale convorbirilor sau care nu au continuitate, vădit scoase din context și multe altele pe care le-am contestat, dar nimeni nu m-a ascultat. Tot dosarul este plin de …SRI

Am fost condamnat pentru a fi dat de exemplu la Suceava unde eram cunoscut ca un om profesionist, omul care nu distruge agenții economici de dragul planului de amenzi, omul care nu răspundea comenzilor SRI, omul care încerca să aplice legea nu doar în litera, ci și în spiritul ei.

În final nu s-a reținut nici un prejudiciu în sarcina mea. E greu și pentru judecători să mă judece pe baza unui rechizitoriu atât de prost făcut și cu atât de puțină coerență.

În rest, fiecare răspunde pentru acțiunile lui și își poartă crucea așa cum poate. Nu m-am bucurat, nici când procurorul meu de caz, Eugen Stoina, a plecat din DNA, nici când a căzut Florian Coldea pentru că nu mai contează pentru mine de ce mi s-au întâmplat toate acestea. Important este că s-au întâmplat, că eu am trecut peste ele și că mă pot uita în ochii oricui cu demnitate”, a menționat Ionuț Vartic.

 

Jurnalista Sorina Matei a făcut, luni, dezvăluiri despre acest caz, pornind de la situația fostului judecător constituțional Toni Greblă.

Vă prezentăm integral postarea jurnalistei Sorina Matei

„Procurorii secţiei I a DNA au plecat repede din  Bucureşti, s-au dus la Suceava, l-au ridicat pe fratele colegului lor, procurorul şef birou de la Secţia a II-a care instrumenta dosarul judecătorului CCR, l-au băgat în dubă, l-au adus în DNA, la Bucureşti, şi l-au băgat într-un birou, lângă fratele procuror

Fratele procurorului de la Secţia a II-a a fost reţinut de procurorii Secţiei I a DNA în toiul nopţii, la ora 2.30, în ziua de 5 spre 6 Februarie 2015, iar procurorii Secţiei I a DNA au cerut şi obţinut de la Tribunalul Bucureşti arestarea fratelui procurorului şef birou de la Secţia a II-a din DNA, fix în cele mai tensionate momente în care acesta instrumenta dosarul judecătorului CCR, ca să pună presiune pe el

“S-a pus în faţa ei, în genunchi, un bărbat, cât era de mare, şi a implorat-o plângând în hohote să nu-i ia fratele. Şi i l-a luat. De atunci, omul a fost de nerecunoscut, nu mai auzea ce-i spui, vorbeai cu el şi se uita în gol. De atunci n-a mai fost el”, povestesc mai mulţi colegi ai procurorului. “A fost cel mai crâncen, cel mai şocant moment din DNA”

S-au “omorât” unii pe alţii, s-au urât, s-au băgat în dubă, s-au reţinut, şi-au pus cătuşe şi s-au propus spre arestare, s-au înjurat, toate pe fondul presiunilor şi disperării SRI pe CCR care pica legile Big Brother şi în timpul instrumentării dosarului cu judecătorul CCR

Aşa se distruge pe interior o instituţie, îmbolnăvită de puterea cătuşelor, canibalizându-şi oamenii prin exploatarea vulnerabilităţilor cunoscute doar la momentul potrivit

 5 OCTOMBRIE 2011. DNA se sesizează din oficiu printr-un proces verbal pe două persoane, dintre care una senator PSD, pe fapte de cumpărare, respectiv, trafic de influenţă. Cu procesul verbal nu se întâmplă nimic 3 ani!!! pentru că sesizarea era cam “cheală”, fără probe suficiente în ea. Ca atare, 3 ani, nimeni nu o bagă în seamă şi nu se ocupă de ea.

16 DECEMBRIE 2013. Senatorul ajunge judecător CCR, pe locul Iuliei Motoc, dar ca a doua opţiune a PSD. Prima opţiune, Lucian Bolcaş, este retrasă/respinsă, se găsesc nişte declaraţii antisemite. Ca atare, PSD îi e sugerat să-l propună pe senator că “va trece”, PSD îl propune, trece lejer, devine judecător CCR. Se găsise ceva: procesul verbal de la DNA în care nimeni nu lucrase nimic timp de 3 ani.

10 FEBRUARIE 2014. După nici 2 luni, DNA se apucă  brusc să  facă acte în “dosarul” deja al judecătorului CCR cu număr de înregistrare 2011: 385/P/2011. Se dă repede o ordonanţă după 3 ani, o ordonanţă de începere a urmăririi penale in rem/pe fapte după procesul verbal înregistrat în 2011. Găsiseră în sfârşit un “glonţ” pe CCR, având în vedere că senatorul devenise judecător, un “glonţ” pe care să-l tragă “la momentul potrivit”, dacă se întâmplă ceva ce nu le convine. Dosarul este dat pentru instrumentare unuia dintre cei mai vulnerabili procurori DNA. “Vulnerabilitatea” procurorului era chiar fratele său. Fratele era într-o funcţie publică de mulţi ani, era suspectat că face prostii, pe frate se apucă să stea SRI cu monitorizarea. La o adică, dacă procurorul nu-l trage pe judecător atunci când vor ei, îi trag ei fratele procurorului. Mod de operare şi strategie în mai mulţi paşi, cu backup asigurator. Că “glonţul” se va trage când vor ei, cum vor ei, exact când trebuie, la momentul potrivit. De obicei “stăteau” şi pe procurori care instrumentau cazurile care îi interesau tare, să le afle vulnerabilităţile. Dacă procurorul iese din schemă, să aibă cu ce să preseze, să-şi bage minţile în cap. Acesta este un astfel de caz. Procurorul “vulnerabil” care se apucă de instrumentarea dosarului judecătorului era la acea dată de 11 ani în DNA, fusese înainte judecător, procuror militar, era şef al Biroului de combatere a infracţiunilor comise în legătură cu achiziţiile publice din Secţia a II-a a DNA, cam naiv de felul său, nivel mediu şi avea o problemă: fratele.

8 APRILIE 2014. După 2 luni, se întâmplă “catastrofa”. Curtea Europeană de Justiţie invalidează Directiva UE de stocare a datelor, pe motiv că imixtionează în drepturile fundamentale ale omului şi viaţa privată.

30 APRILIE 2014 şi 17 MAI 2014. Două judecătorii din ţară, Constanţa şi Târgovişte, ridică la CCR excepţii de neconstituţionalitate pe legea 82/2012 privind retenţia datelor şi pe legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal. PRIMUL PACHET BIG BROTHER.

8 IULIE 2014. Prin decizia 440, CCR declară ÎN UNANIMITATE neconstituţionale ambele legi din primul pachet BIG BROTHER pe motiv de decizie a Curţii Europene de Justiţie, prevederi care sunt preluate, fiind fundament legal la nivelul dreptului european. Oamenii încep să înnebunească. NU mai pot reţine 6 luni toate datele de telefonie şi internet, NU le mai pot accesa cum şi când vor ei, rămân practic fără bază legală, iar operatorii telecom NU mai pot legal să păstreze aceste date şi NU mai pot să le pună la dispoziţia organelor judiciare cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale. Adică lor. Singurul lucru pe care operatorii îl mai pot face este să reţină datele de facturare şi plăţi pentru interconectare doar cu consimţământul prealabil al persoanei ale cărei date sunt prelucrate.

9 IULIE 2014. Avocatul Poporului ridică obiecţii de neconstituţionalitate pe legea pentru modificarea OUG 111/2011 privind comunicaţiile electronice. A DOUA LEGE BIG BROTHER.

9 SEPTEMBRIE 2014. Prezenţi la o conferinţă a Institutului Aspen, ştiind că CCR trebuie să ia decizia pe a doua lege Big Brother pe care sesizase Avocatul Poporului, şefii SRI şi DNA se corelează în declaraţii, acuză că precedenta decizie CCR a vulnerabilizat securitatea naţională şi investigarea corupţiei şi “atrag atenţia asupra evoluţiilor îngrijorătoare”. Începea showul public.

12 SEPTEMBRIE 2014. După doar 3 zile de la declaraţii, procurorul vulnerabil începe urmărirea penală în dosarul judecătorului şi pe alte fapte, cere 6 mandate de supraveghere tehnică de la ÎCCJ în dosar, inclusiv pe judecătorul CCR, le obţine, îl pune pe judecător sub supraveghere. Lucrează intens la “dosar”. Între timp, în dosar intră şi un al doilea procuror, care lucrează mai puţin în el. Procurorul vulnerabil face tot: zeci de percheziţii, audieri de zeci de persoane, acte. Cam în această perioadă se află la nivelul DNA că procurorul e vulnerabil: are o “problemă” cu fratele.

16 SEPTEMBRIE 2014. CCR declară neconstituţională A DOUA LEGE BIG BROTHER. Pică legea în integralitatea ei cu vot de 6 la 3. Decizia 461. 3 judecători se opun, fac opinie separată: Toni Greblă, Petre Lăzăroiu şi Tudorel Toader. Legea tot pică, majoritatea de 6 votase.

18 SEPTEMBRIE 2014. CCR dă comunicat în care îşi susţine şi explică deciziile prin conformitate la legislaţia europenă.

19 SEPTEMBRIE 2014. Parlamentul/Senatul adoptă Legea securităţii cibernetice. A TREIA LEGE BIG BROTHER.

20 SEPTEMBRIE 2014. SRI dă comunicat de înfierare la cele 2 decizii CCR pe legile Big Brother, susţine că e în “vid legislativ” şi se plânge că “instituţiile statului” nu mai pot gestiona riscuri şi ameninţări “iminente” la securitatea naţională.

30 SEPTEMBRIE 2014. CSAT, după şedinţă, prin comunicat, cere intervenţia DE URGENŢĂ a Guvernului sau Parlamentului pentru refacerea Legii Big Brother şi a legii privind cartelelor prepay.(legile BIG BROTHER1+2)

6 OCTOMBRIE 2014. Procurorul vulnerabil EXTINDE prin ordonanţă CERCETĂRILE în dosarul judecătorului CCR, în care începuse urmărirea penală in rem.

10 OCTOMBRIE 2014. Procurorul vulnerabil prelungeşte, cu acceptul ÎCCJ, mandatele de supraveghere în dosarul judecătorului CCR. Inclusiv pe judecătorul CCR.

1-2 NOIEMBRIE 2014. Fratele procurorului îşi botează copilul la un complex turistic. SRI stă pe el. Află că fratele procurorului a plătit afaceristului care avea complexul şi pe care-l ştia, mai puţin cu 3345 lei. Soţia fratelui procurorului era şefa UNPR Suceava, şefă la Registrul Comerţului Suceava, presa locală relatând că fratele procurorului ajunsese pe funcţia de şef la Antifraudă Suceava “printr-o manevră politică”, fiind iniţial respins la concurs, dar a aterizat la Suceava prin transfer, ca şef serviciu, de la ANAF Bucureşti. Fratele procurorului se ocupa de Garda Financiară Suceava din 2005, fiind susţinut de partidul de guvernământ de la acea vreme. În 2012, fratele fusese şi în atenţia ANI pentru neconcordanţe în venituri, iar între timp naşul de botez al celui de-al doilea copil al fratelui procurorului devenise chiar şeful PSD Suceava, Cătălin Nechifor.

10 DECEMBRIE 2014. Procurorul vulnerabil prin frate mai prelungeşte a doua oară, tot cu acceptul ÎCCJ, mandatele de supraveghere, inclusiv pe judecătorul CCR. Lucrau intens. Mai era o lege la CCR. Ultima.

23 DECEMBRIE 2014. 69 deputaţi PNL sesizează la CCR neconstituţionalitatea LEGII BIG BROTHER 3. Securitatea cibernetică.

9 IANUARIE 2015. MAI încropeşte repede un grup de lucru prin GIS(Grupul Interministerial Strategic) care să facă un nou pachet al celor 3 legi BIG BROTHER. Era disperare. În aceeaşi zi de 9 IANUARIE 2015, în planul instrumentării dosarului din DNA cu judecătorul CCR, L.C. Kovesi desemnează beneficiari ai mandatelor din dosarul cu judecătorul CCR: DIPI şi două unităţi SRI. Unitatea lui Dumbravă şi unitatea de interceptări, ambele SRI.

12 IANUARIE 2015. Procurorul din dosarul cu judecătorul CCR extinde urmărirea penală in rem în speţă şi pentru dare şi luare de mită.

20 IANUARIE 2015, Marţi. Cu o zi înainte de decizia CCR, procurorul vulnerabil emite ordonanţă şi  începe urmărirea penală pe judecătorul CCR pe 5 capete de acuzare, fapte de corupţie.

21 IANUARIE 2015, Miercuri. CCR declară neconsituţională şi A TREIA LEGE BIG BROTHER, securitatea cibernetică. Decizia 17 a CCR e luată cu majoritate de voturi. În aceeaşi zi, Klaus Iohannis, nou preşedinte al României, câştigă la ÎCCJ procesul de incompatibilitate cu ANI.

22 IANUARIE 2015, Joi. Judecătorul CCR este luat de dimineaţă din hotel, cu mandat, şi adus la DNA. I se aduce la cunoştinţă că s-a început urmărirea penală pe numele lui pe o multitudine de fapte găsite de ei în perioada 2010-2015. În aceeaşi zi, sunt aduse şi puse sub urmărire penală la DNA alte 7 persoane pe care se luaseră mandatele. Procurorul acelaşi: cel vulnerabil, cu fratele.

22 IANUARIE 2015, tot Joi. Preşedintele CCR de la acea vreme, Augustin Zegrean, într-o conferinţă de presă extraordinară, denunţă presiunile SRI la adresa CCR, pe care judecătorii le transmiseseră şi delegaţiei MCV care evalua progresele din Justiţie şi care era în ţară, şi comentează şi situaţia judecătorului CCR ridicat de procurorii DNA.

24 IANUARIE 2015, Sâmbătă. Şeful SRI iese în interviu, înregistrat cu câteva zile mai devreme, imediat după decizia CCR din 21 Ianuarie, arată către CCR şi spune că “în cazul unei catastrofe, voi şti către cine să arăt cu degetul”. În acelaşi interviu, şeful SRI lasă impresia că a fost reconfirmat în funcţie de K.Iohannis. Iohannis făcuse însă o vizită neoficială la CCR. Aflase situaţia. Pe 27 IANUARIE, şeful SRI demisionează la cererea noului preşedinte ales.

3 FEBRUARIE 2015, Marţi. Scandalul atinge cote maxime în DNA, unde se instrumenta dosarul judecătorului CCR. Dosarul era o varză, o multitudine de fapte însăilate, de la struţi, capre, haine, capsatoare, cordelină, la embargo, probatoriu şubred, abia dacă ţinea ceva, dar conducerea DNA, doamna şi adjuncţii, presează intens ca procurorii din speţă să meargă cu judecător la arestare. Să solicite aviz de arestare Senatului. Trebuia pe perioada cât judecătorul fusese senator. Procurorul vulnerabil e ameninţat cu revocarea, mai fusese ameninţat. Intervine şi al doilea procuror. Nici el nu era de acord cu arestarea judecătorului CCR pentru nişte struţi. Doamna vrea neapărat cătuşe, arestare, ca atare trimite solicitare oficială de aviz de arestare la Senat pentru judecătorul CCR. Se contrase cu ambii procurori. Cere extinderea urmăririi penale pe judecător. Procurorii o semnează. Primului, celui vulnerabil, care lucrase mult în dosar, îi zice că dacă nu arestează, “îi ia fratele”. Se petrec scene halucinante în birou. Procurorul, un bărbat destul de impozant, înalt, pică din picioare în genunchi în faţa ei, să “nu-i ia” fratele. Începe să plângă, să se roage.

4 FEBRUARIE 2015, Miercuri. A doua zi, procurorul care lucrase în dosarul judecătorului CCR, dosar instrumentat de Secţia a II-a de unde era procurorul, află că ai săi colegi de la Secţia I se duc să-i ia fratele. Îi vine rău în DNA. Plânge continuu, iar pică din picioare, rămâne noaptea în DNA, era terminat. Omul era desfigurat.

5 FEBRUARIE 2015, Joi. Marius Iacob, adjunct al DNA, omul fidel al doamnei, coorodonator teoretic al secţiei I, condusă practic tot de doamna, pleacă personal de la Bucureşti la Suceava să facă percheziţii la fratele procurorului de la Secţia a II-a care făcea dosarul judecătorului CCR. Iacob îl ia cu el şi pe Eugen Stoina, procuror la Secţia I, îl iau pe sus pe fratele procurorului şi pe încă o persoană, îi bagă în dubă şi îi aduc în DNA, în sediul central, lângă fratele procuror. Într-un birou era procurorul care instrumenta dosarul judecătorului CCR şi colegii săi de la Secţia a II-a, iar vizavi, în alt birou, erau ceilalţi colegi, de la Secţia I, cu fratele procurorului reţinut. Primii trimit o cafea şi o apă în camera cu fratele reţinut. Cei de la Secţia I refuză cafeaua şi apa pentru frate. Dau afară solul cu tot cu apă şi cafea. Primii se apucă să caute un avocat. Fratele reţinut nu avea nici avocat. Procurorul care instrumenta cazul judecătorului era terminat, nu mai gândea. La ora 2.30, în noaptea de 5 spre 6 FEBRUARIE 2015, este reţinut fratele procurorului într-un dosar în care cer confiscare specială pentru 5795 lei şi recuperare de prejudiciu de 1672,50 lei.

6 FEBRUARIE 2015, Vineri. DNA, secţia I din DNA, anunţă prin comunicat că l-a reţinut pentru 24 de ore pe fratele procurorului de la Secţia II-a care instrumenta, ca procuror principal, dosarul judecătorului CCR. Secţia a II-a se roagă de Secţia I să nu meargă cu el la arestare. Gheorghe Popovici, şeful Secţiei I a doamnei refuză. Merge cu fratele colegului la arestare la Tribunalul Bucureşti. Fratele primeşte arest la domiciliu de la judecătorii TMB. Fratele procurorului, inspector şef antifraudă la DRAF Suceava, anunţa oameni de afaceri dinainte de controalele pe care urma să le facă. I se deschid mai multe dosare la DNA central, toate la Secţia I a DNA. Primul dosar e instrumentat  de secţia I cu SRI care stătuse pe el, îl supraveghea, în timp ce fratele, procurorul de la secţia a II-a, instrumenta cazul judecătorului CCR.

10 MARTIE 2015. Procurorul vulnerabil, cu fratele deja arestat la propunerea colegilor săi, şi celălalt procuror îl cheamă pe judecătorul CCR şi îl reţin pentru 24 de ore. Diligenţele le face al doilea procuror. Primul era terminat. Singurul lucru pe care pot să-l obţină de la doamna e să meargă cu judecătorul la arestare la domiciliu şi nu cu propunere de arest preventiv. Îl declară pe judecătorul CCR pericol pentru ordinea publică!

11 MARTIE 2015. ÎCCJ respinge propunerea de arest la domiciliu pentru judecătorul CCR. Judecătorul e cercetat în libertate. De atunci, dosarul judecătorului CCR e instrumentat în paralel în DNA cu dosarul fratelui procurorului. Secţia a II-a a DNA avea dosarul cu judecătorul CCR, Secţia I a DNA avea fratele procurorului care instrumenta dosarul judecătorului CCR.

1 APRILIE 2015. Secţia I a DNA, Eugen Stoina şi Gheorghe Popovici îl trimit în judecată pe fratele procurorului, deja arestat. În dosar mai sunt câteva persoane, fratele procurorului Secţiei a II-a, încă în arest la domiciliu, e acuzat de folosire de date nedestinate publicităţii şi complicitate la delapidare, îi pun şi sechestru, dosarul e semnat în comunicat că e instrumentat de Secţia I “cu sprijinul SRI”. Acesta este doar primul dosar cu fratele procurorului.

7 APRILIE 2015. Fratele procurorului scapă de arestul la domiciliu în care stătuse de 2 luni.

10 IUNIE 2015. Procurorul vulnerabil prin frate extinde ancheta în dosarul judecătorului CCR. Zice şi scrie că i-a mai găsit infracţiuni.

 9 SEPTEMBRIE 2015. Procurorul vulnerabil prin frate, de la Secţia a II a, trimite dosarul judecătorului CCR în judecată, face disjungeri. Dosarul e semnat de ambii procurori de la Secţia a II-a şi confirmat cu o zi înainte de procurorul şef de Secţie de la a II-a, Claudiu Dumitrescu, perceput atunci de doamna “ca omul lui Ponta şi al PSD”, în prezent, un procuror apropiat de ea, pentru că acesta s-a împrietenit cu F.Coldea.

15 DECEMBRIE 2015. Fratele procurorului este trimis în judecată în al doilea dosar, tot de către colegii procurorului de la secţia I a DNA, pentru instigare la abuz în serviciu. În DNA se ştie că ar mai avea şi alte speţe.

DUPĂ JUMĂTATE DE AN. 18 Iulie 2016. Procurorul vulnerabil prin frate, de la secţia a II-a, care a investigat dosarul judecătorului CCR, pleacă din DNA. Este numit de D.Cioloş într-o funcţie publică, pe un mandat de 5 ani, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.

DUPĂ 2 ANI. 3 Aprilie 2017. Curtea de Apel Suceava îl condamnă definitiv pe fratele procurorului, în primul dosar, la 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare.

DUPĂ 2 ANI. 5 Iulie 2017. L.C.Kovesi îl revocă din DNA pe al doilea procuror tot de la secţia a II-a care a lucrat mai puţin în cazul judecătorului, în scandalul “înregistrărilor”.

DUPĂ 3 ANI. 11 Ianuarie 2018.  L.C.Kovesi îl revocă din DNA pe procurorul Eugen Stoina, care instrumentase dosarul fratelui procurorului vulnerabil, Stoina fiind implicat într-un accident rutier în stare de ebrietate. Problemele cu alcoolul ale lui Stoina erau demult cunoscute în DNA. Alt procuror, altă vulnerabilitate ştiută.

DUPĂ 3 ANI. 11 Mai 2018. Judecătorii ÎCCJ îl achită în primă instanţă pe judecătorul CCR şi pe toţi inculpaţii din dosarul DNA.

Restul procurorilor sunt în continuare în DNA.

Şi toţi ştiu ce s-a întâmplat.

Şi toţi tac”.(N.B.)