Intră acum și în grupul de
A doua conferinţă lunară iniţiată de Muzeul Bucovinei a avut loc joi, 17 februarie, în incinta Muzeului de Istorie Suceava şi l-a adus în atenţia publicului sucevean pe arheologul Adrian Bătrîna, care a susţinut o prelegere pe tema “Genealogia domnitorilor Moldovei din secolul al XIV – lea”.
Reputatul arheolog a prezentat cronologic, în detaliu, cu ajutorul unui suport video, descoperirile arheologice care s-au făcut la Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuţi, cunoscută iniţial sub denumirea de „Bogdana”, loc în care a fost înmormântat Bogdan I, Ctitorul Ţării Moldovei.
Prin cercetări amănunţite, de specialitate „am reuşit să stabilim vechimea reşedinţei feudale, vechimea sitului coborând până la finalul sec. al XIII-lea, descoperindu-se artefacte, materiale ceramice complexe, bijuterii, monede care dau vechimea reşedinţei”, a specificat arheologul Adrian Bătrîna. Acesta a dezvăluit faptul că iniţial, înaintea construcţiei de cărămidă a Bisericii Sfântul Nicolae din Rădăuţi a existat o altă construcţie din lemn. Este vorba despre o capelă a reşedinţei, din lemn, stabilită ca existenţă în primul sfert al secolului al XIV – lea, fiind înlocuită mai târziu cu ziduri de cărămidă, în perioada domniei lui Petru I (1375-1391).
Principalul punct de atracţie al prelegerii a fost cel în care arheologul a dezvăluit faptul că în naos s-au descoperit o serie de morminte, mai exact 7 lespezi funerare în memoria celor care au stat la tron, care paradoxal nu au fost aşezate peste mormintele celor care erau trecuţi pe lespezi, lucru certificat de echipa de arheologi. Lespezile erau scrise în memoria domnitorilor: Bogdan I, Laţcu, Ştefan I, Roman I, Jupan, Bogdan, una dintre lespezi fiind nesemnată, lipsind tocmai mormântul lui Petru I, care a fost totuşi înmormântat la Rădăuţi.
Pe suprafaţa Bisericii din lemn au mai fost descoperite, în afară de mormintele interioare, o serie de morminte făcute din cărămidă şi piatră, aşa-zisele cripte.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că mormântul lui Bogdan I, respectiv cel al fiului său Laţcu, trebuiau căutate pe suprafaţa Bisericii din lemn. Astfel, pe baza studiilor de antropologie şi paleogenetică, s-a stabilit apartenenţa celor îngropaţi, gradul de rudenie, respectiv identitatea şi vârstele înhumaţilor.
Cu ajutorul arheologului Florin Hău, arheologul Adrian Bătrîna a expus celor prezenţi cercetările amănunţite a unei echipe de profesionişti, care au reuşit să stabilească mormintele şi identitatea domnitorilor Bogdan I şi a fiului său Laţcu.
“Conferinţele lunare” au debutat la finele lunii ianuarie cu vizita Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, care le-a vorbit sucevenilor despre „Comorile cultural-spiritale ale Bucovinei”. Unul dintre importanţii exegeţi ai lumii bizantine, IPS Pimen consideră că „în Bucovina se munceşte cu cap şi cu multă pricepere”, aducând în discuţie literatura specifică zonei şi „monumentalitatea” caselor ţărăneşti.
“Conferinţele lunare” vor fi susţinute numai de personalităţi ale culturii române.
Intrarea este liberă.
Intră acum și în grupul de
