Doctoranzi din Coasta de Fildes si Republica Moldova, intr-un stagiu de cercetare la Universitatea “Stefan cel Mare”. Afla ce spun bursierii despre mediul academic sucevean

Doi doctoranzi din Africa – Coasta de Fildeş şi unul din Republica Moldova vor studia în următoarele patru luni la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, prin intermediul programului de burse „Eugene Ionesco”, acordate sub egida Agenţiei Universitare a Francofoniei (A.U.F.), care organizează procedurile de selecţie a candidaturilor precum şi monitorizarea utilizării burselor şi gestiunea fondurilor alocate.

„Bursele sunt de minim 3 luni şi maxim 6 luni. Cei trei doctoranzi vor sta la noi 4 luni, timp în care vor face cercetări, se vor documenta pentru aprofundarea propriilor proiecte. În cadrul A.U.F. , România, ca şi ţară francofonă a venit cu programul < Eugene Ionesco >. Banii pentru finanţare vin de la Guvernul României, dar sunt gestionaţi de către această agenţie. Bursierii beneficiază mai mult de experienţa unei ţări străine pentru că noi nu avem foarte multe cărţi despre dialectele din ţara lor, însă au parte de sfatul şi recomandările lingvistice ale prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu.

Bursierii au posibilitatea de a merge şi de a consulta şi bibliotecile din ţară, din Iaşi, Cluj, Bucureşti, nu numai pe cea de la universitatea noastră”, a explicat Laura Blaj, membru în cadrul Departamentului de Relaţii Internaţionale al USV, responsabil de proiect, care a specificat că suma lunară primită de fiecare doctorand bursier este de 1.200 euro.

Ea a mai menţionat că este al treilea an când la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava vin acest gen de bursieri, prin intermediul aceluiaşi program de burse – „Eugene Ionesco”, anul acesta studenţii venind la studii doctorale, spre deosebire de anul trecut, când la universitatea suceveană, o fată din Camerun şi un băiat din Senegal au venit pentru studii post-doctorale, coordonaţi, ca şi acum, de prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, din cadrul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Catedra de limba şi literatura franceză, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava.

Cei doi bursieri africani provin de la Universite de Cocody, din Abidjan, unul dintre ei (Dodo Jean-Claude) având ca temă de proiect „La prosodie du francais, ivioren”, iar celălalt (Kouacou N’Goran Jacques), având teza „Le Nouchi en Cote D’ivoire, description d’une variete de francais en plein developpement” .

Al treilea bursier se numeşţe Mariana Chiriţă şi este absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi străine, actualmente profesor în cadrul catedrei de limbă franceză, la Universitatea de Stat absolvită, “Alecu Russo” din Bălţi.

Cei trei vor fi cazaţi pe perioada celor patru luni de şedere în România, în căminul 4 al Campusului universitar sucevean, timp în care vor fi coordonaţi de prof. Sanda-Maria Ardeleanu.

Mariana Chiriţă, doctorand: “Am fost primiţi foarte călduros şi ne simţim ca acasă”

“Suntem pentru prima dată în România cu prilejul obţinerii acestei burse. Am depus un proiect de cercetare în baza căruia am fost selectaţi. Aici facem noi cercetări pentru a redacta forma finală a proiectului pe care fiecare îl dezvoltăm individual. În mediul nostru academic, acest tip de proiect este foarte popular şi ne bucurăm că avem posibilitatea să beneficiem de el, pentru că ne oferă noi orizonturi de cunoaştere, nu numai spre spaţiul românesc de cercetare, dar şi spre cel european. Fiind deja parte integrantă din Uniunea Europeană, suntem foarte fericiţi că am avut această oportunitate şi ţinem să mulţumim atât Guvernului care oferă bursele, cât şi Departamentului de Relaţii Internaţionale de la Universitatea Suceava şi în mod deosebit prof. univ. dr. Sandei-Maria Ardeleanu, pentru că ne-a acceptat. Am fost primiţi foarte călduros şi ne simţim ca acasă. Personal, sunt foarte bucuroasă că am reuşit să ajung aici, deoarece Universitatea din Republica Moldova colaborează cu cea de la Suceava, atât la nivel universitar, la nivel de catedre, cât şi în cadrul colocviilor ştiinţifice cu participarea savanţilor din România, la Chişinău şi viceversa, cât şi din punct de vedere al profesionalismului cadrelor didactice de aici ”, a declarat pentru NewsBucovina.ro, Mariana Chiriţă.

Potrivit sursei menţionate anterior, cei trei doctoranzi bursieri vor avea parte de câte o întâlnire săptămânală cu coordonatorul proiectului, la care fiecare dintre ei va trebui să îşi prezinte documentarea realizată în săptămâna respectivă.

“Noi primim în fiecare an în jur de 30 de candidaturi, din care selectăm bursierii în funcţie de domeniul ales şi de profesorii pe care noi îi avem în universitate, pentru că nu avem conducător de doctorat pe toate domeniile”, a menţionat Laura Blaj.

La finalul celor patru luni de studiu, cei patru bursieri vor contura o formă finală a proiectului lor de documentare, fiecare pe tema aleasă, teză ce îi va ajuta în prezentarea lucrării lor de doctorat. Lucrările vor fi ulterior publicate de A.U.F.

La rândul lor, cei doi doctoranzi africani s-au arătat foarte mulţumiţi de mediul academic sucevean, de oameni şi de modul în care au fost primiţi, de oraş, dar în special de biblioteca suceveană care în opinia lor este mult mai bine pusă la punct în plan organizatoric, cu o bază de date modernă, în comparaţie cu bibliotecile lor. Ei consideră că prof. Sanda-Maria Ardeleanu este un specialist de marcă, care a ştiut să îi îndrume în cercetarea lor încă de la prima întâlnire. “Va fi într-adevăr util să colaborăm cu ea”, a apreciat unul dintre bursierii din Coasta de Fildeş.

Sanda Maria-Ardeleanu: “Sosirea celor trei doctoranzi înseamnă în primul rând un efort de convingere pentru ei”

Prof. univ.dr. Sanda-Maria Ardeleanu consideră că cei trei doctoranzi au un nivel de pregătire foarte bun, precizând că aceştia au venit deja cu lucrările începute.

“Au ales ca locaţie de studiu universitatea noastră, deoarece temele şi dinamica limbilor coincid. În teza lui, Jacques abordează o idee foarte îndrăzneaţă despre naşterea unei noi limbi, constatare pe care a făcut-o ca urmare a dezvoltării argoului tinerilor din Coasta de Fildeş. El vine cu o argumentare puternică în acest sens, prin care doreşte să convingă că argoul folosit în locul din care provine, poate fi de fapt o nouă limbă. Pe de altă parte, colegul său, Dodo este preocupat de mecanismele de influenţare a unei limbi, în contact cu alte limbi, vizând aspectul fonetic şi elementele de discursivitate. Totodată, în teza Marianei vom introduce imaginarul lingvistic, pe care, în calitatea mea de lingvist, îl promovez în spaţiul românesc”, a declarat Sanda Maria-Ardeleanu, care a evidenţiat că simpla sosire a celor trei doctoranzi înseamnă în primul rând un efort de convingere pentru ei, şi în acelaşi timp, un prilej de bucurie pentru USV.