Ipoteză șoc în istoria Moldovei: Biserica „Dragoș Vodă” de la Putna nu a fost construită de Dragoș Vodă! Arheologul Ion Mareș demonstrează că este vorba despre prima biserică de lemn de la Rădăuți – necropola lui Bogdan I

Cercetătorul și arheologul Ion Mareș, din cadrul Muzeului Național al Bucovinei, răstoarnă una dintre cele mai vechi legende ale istoriei Moldovei: biserica de lemn de la Putna, considerată până acum ctitoria lui Dragoș Vodă (1359-1361), ar fi de fapt prima biserică de lemn din Rădăuți, ridicată în jurul anilor 1345-1360, în care au fost îngropați Bogdan I, Lațcu și Costea voievod – adevărații strămoși ai dinastiei Mușatinilor.

Studiul amplu, publicat în luna august în Biblioteca Digitală, demonstrează prin date dendrocronologice, arheologice și planimetrice că lăcașul de cult a avut următorul „drum”:

1. Ridicată la Rădăuți înainte de 1367 (an în care moare Bogdan I și este înmormântat în ea).
2. Demontată de Petru I Mușat (1375-1391) și mutată la Volovăț.
3. Mutată din nou de Ștefan cel Mare, înainte de 1500, la Putna, chiar lângă mănăstirea sa – necropola familiei.
4. Pe locul ei de la Volovăț, Ștefan cel Mare construiește între 1500-1502 actuala biserică de piatră „Înălțarea Sfintei Cruci”.

Arheologul consideră că Ștefan cel Mare nu ar fi mutat niciodată la Putna, lângă mormântul său și al familiei sale, biserica unui dușman al dinastiei – Dragoș Vodă și că a mutat-o pentru că acel lăcaș de lemn stătuse pe mormintele strămoșilor săi: Bogdan I, Lațcu și Costea. A fost prima necropolă domnească a Moldovei.

Dovezile decisive:

• Dendrocronologia: bârnele de stejar din altar datate 1360 (Cătălin Roibu, Universitatea Suceava) și 1345-1346 (cercetări anterioare).
• Suprapunerea perfectă a planurilor: biserica de lemn de la Putna se potrivește milimetric cu tălpile de stejar descoperite de Lia și Adrian Bătrâna în naosul și altarul bisericii Bogdana din Rădăuți (B1.
• Altarul pentagonal de la Putna este o modificare ulterioară; inițial era rectangular, exact ca la Rădăuți.

Potrivit lui Mareș, Dragoș Vodă nu a avut timp și nici motiv să construiască biserici în Moldova. A fost un vasal maghiar trimis să liniștească răscoalele locale și că nu există niciun document contemporan care să-l lege de Volovăț sau Putna.

El crede că tradiția i-a atribuit lui Dragoș Vodă biserica doar pentru că era cea mai veche cunoscută.

Concluzia cercetătorului: biserica de lemn de la Putna este cel mai vechi lăcaș creștin din Moldova (ante 1360), dar ctitorul ei rămâne necunoscut – probabil un voievod local înainte de Bogdan I.

Dacă studiul se dovedește corect, se schimbă radical cronologia începuturilor statului medieval moldovenesc și se confirmă că Rădăuțiul a fost prima capitală a Moldovei pentru că s-a format un stat nou: Baia și Siret au fost doar centre de putere deoarece Dragoș a format doar o nouă provincie pentru Ungaria.