Intră acum și în grupul de
Începutul anului 2026 a adus pentru mulți români o veste deloc plăcută: majorări semnificative ale taxelor și impozitelor locale, impuse printr-un pachet fiscal adoptat de Guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan și intrat în vigoare la 1 ianuarie. Aceste creșteri, justificate oficial prin nevoia de echilibrare bugetară, au depășit adesea limita suportabilității pentru cetățenii obișnuiți, mai ales în zone defavorizate unde veniturile sunt modeste, iar locurile de muncă – rare. Rezultatul? O undă de șoc prin administrațiile locale, unde primarii, inclusiv cei din propriul partid al guvernului, au început să caute țapi ispășitori, aruncând pisica moartă peste gardul responsabilității centrale.
Cazul primarului liberal al orașului Vicovu de Sus, Vasile Iliuț, este emblematic pentru această strategie. Acesta a anunțat cu surle și trâmbițe intenția de a elimina practic toate taxele și impozitele locale pentru persoanele fizice, cu excepția impozitului pe autovehicule, motivând măsura ca un ajutor pentru o comunitate săracă, unde terenurile nu produc și taxele devin o povară excesivă. Sună nobil, nu-i așa? „Venim în ajutorul cetățenilor”, spune el, pledând pentru taxe corecte, diferențiate social și nu punitive. Ba chiar sugerează că bugetul local poate fi alimentat altfel decât prin „stoarcerea” contribuabililor până la dispariție. Dar aici intervine contradicția flagrantă: orice primar știe că deciziile consiliilor locale nu pot contrazice legislația națională. Anularea taxelor locale ar însemna, de fapt, o sfidare directă a cadrului fiscal impus de propriul partid aflat la guvernare. Este aceasta o propunere realistă sau o manevră de imagine, menită să deturneze furia publică dinspre Ilie Bolojan și PNL spre celelalte partide?
Reacțiile nu au întârziat să apară, dezvăluind un spectru larg de ironie și criticism. Primarul AUR al comunei Bosanci, Neculai Miron, a taxat anunțul ca pe o vânzare de iluzii, comparându-l cu promisiuni fanteziste de pe „planeta Jupiter”. El subliniază, pe bună dreptate, că eliminarea taxelor ar lăsa bugetele locale fără resurse esențiale pentru funcționare și dezvoltare, mai ales în contextul scăderii veniturilor și al posibilelor reduceri de alocări de la bugetul de stat.
La rândul său, primarul USR al orașului Milișăuți, Vasile Cărare, a răspuns cu un pamflet tragi-comic, ironizând ideea prin propuneri absurde precum transformarea unui vechi aerodrom în aeroport internațional sau exploatarea de agregate minerale pe Lună. Mesajul său, deși umoristic, lovește în esență: asemenea anunțuri riscă să rămână la nivel de discurs populist, fără susținere legală sau financiară concretă.
Chiar în interiorul PNL, voci proeminente se alătură corului de plângeri. Primarul liberal al Slatinei, Mario De Mezzo, critică majorările ca fiind „abrupte și foarte mari”, promițând să mențină taxele la minimul legal, dar subliniază că responsabilitatea revine deciziilor naționale. La fel, Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și lider liberal, postează pe rețelele sociale că „nu primarii au decis această creștere, ci cadrul a fost schimbat la nivel național”, avertizând criticii să nu tragă în edili pentru o „notă de plată” gestionată de alții. Aceste poziții arată o fractură internă: primarii liberali, confruntați cu furia alegătorilor, încearcă să se distanțeze de propriul guvern, prezentându-se ca salvatori locali în fața unui centru distant și insensibil.
Criticile vin și din alte tabere politice. Lia Olguța Vasilescu, primarul PSD al Craiovei și președintele Asociației Municipiilor din România, acuză Guvernul că vrea să pună mâna pe surplusul din taxele locale, lăsând primăriile „cu înjurăturile” și fără bani pentru comunități.
În fond, întrebarea centrală este: cât de sinceră este această revoltă a primarilor liberali? Majorările taxelor, deși necesare poate pentru echilibrarea bugetului național, au fost decise de un guvern condus de președintele PNL, Ilie Bolojan, cu sprijinul propriului partid. Dacă scopul este protejarea comunităților, atunci soluțiile reale – precum scutiri țintite, recalibrări adaptate la specificul local sau presiuni interne pentru revizuirea pachetului fiscal – ar trebui să primeze față de declarații publice menite să creeze distanță. Altfel, riscăm să asistăm la un joc politic periculos, în care responsabilitatea este pasată de la centru la local și invers, iar cetățenii rămân cu buzunarele goale și cu iluzia că cineva le apără interesele.
Este momentul ca liderii PNL, de la premierul Bolojan până la ultimul primar de comună, să își asume deciziile colective. Taxe echitabile nu înseamnă taxe zero – înseamnă politici coerente, care nu transformă administrațiile locale în ținte facile pentru nemulțumiri naționale. Altfel, 2026 riscă să devină anul în care fiscalitatea devine un câmp de bătălie electorală, iar contribuabilii – simpli pioni, dar spoliați.
Intră acum și în grupul de
