Flutur reia în Senat dezbaterea despre izolarea Bucovinei: PSD a izolat Bucovina la zeci de ore distanță de Europa

Preşedintele PNL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a reluat, în Senatul României, dezbaterea despre izolarea Bucovinei în guvernarea PSD, subliniind că în aceşti ani nu s-a finalizat şoseaua de centură a Sucevei, nu se pot începe lucrările la şoseaua de centură a Rădăuţiului, DN 18 a ajuns o uliţă, în timp de despre autostrăzi în această zonă PSD nu vrea să audă.

Într-o declaraţie politică, Gheorghe Flutur a subliniat că fostul Guvern PSD a sistat finanţările şi a blocat lucrările la toate investiţiile începute în județul Suceava.

„Abandonarea investițiilor în infrastructură pune în pericol dezvoltarea locală și regională. Fără infrastructură, orice zonă riscă să rămână în izolare și este condamnată la subdezvoltare. În infrastructura județului Suceava, ruta ocolitoare a Sucevei, încremenită în expertize și licitații, modernizarea DN18 pe tronsonul Iacobeni-Cârlibaba-Borșa, reabilitarea DN 17B Vatra Dornei – Broșteni – judeţul Neamţ, şoselele de centură de la Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc şi Fălticeni, sunt obiective abandonate, la care trebuie să adaug refuzul Guvernului PSD de lua în calcul Autostrada Siret-Suceava-București”, a spus Flutur.

flutur 2

El a precizat că guvernarea PSD a întârziat în mod repetat reluarea lucrărilor în vederea finalizării centurii Sucevei deşi, în declaraţii, începând cu 2012, PSD promitea apăsat că se vor aloca fonduri, dar, așa cum am văzut, nu s-au dat nefiind singura dată când PSD nu s-a ținut de cuvânt.

„Guvernul PSD ne-a demonstrat că nu dorește să finalizeze șoseaua de centură, alocând în bugetele de stat fonduri ”cu pipeta” pentru continuarea investiției și amânând în permanență termenele de finalizare. Drept dovadă, Legea bugetului de stat pentru anul 2015, certifica faptul că Guvernul PSD nu și-a propus să finalize celelalte două tronsoane ale centuri, propunând alocarea doar a unei părți din valoarea rămasă de finanțat”, a declarat Gheorghe Flutur.

Senatorul PNL a menţionat că în 10 octombrie 2015, la Suceava, ministrul de atunci al Transporturilor confirma cu seninătate că Guvernul PSD nu are de gând să finalizeze centura municipiului Suceava nici în anul 2016 şi nu s-a prezentat un termen credibil în care se vor relua lucrările, deci nici vorbă despre un eventual termen al finalizării rutei ocolitoare.

Au fost multe declaraţii contradictorii cu privire la reluarea lucrărilor și la termenul de finalizare. În mod normal nu ar fi nevoie de mai mult de trei luni pentru a termina lucrările pe cele două tronsoane rămase, în condiţiile în care sunt deja executate în procent de peste 90 %.”, a spus Flutur.

El a mai arătat că prin sistarea lucrărilor la centura Sucevei, municipiul Suceava este sufocat.

„Există cartiere în municipiul Suceava unde autovehicule de mare tonaj trec pe lângă locuinţe, provocând avarii şi fiind un real pericol pentru trecătorii din zonele respective.

Ruta ocolitoare este extrem de importantă pentru întreg judeţul Suceava”, a explicat Flutur.

Pentru şoseaua de centură a municipiului Rădăuţi nu s-a finalizat procedura juridică în cazul terenurilor, iar lucrările oricum nu pot demara din cauză că societatea care are în gestiune stâlpii care susţin firele de înaltă tensiune nu acceptă deschiderea şantierului pentru că nu a primit banii pentru mutarea stâlpilor.

O situaţie extrem de gravă se înregistrează ca urmare a blocării lucrărilor de reabilitare, pe teritoriul judeţului Suceava, a Drumului Naţional DN18, arteră de maximă importanţă pentru traficul intern şi internaţional din nordul ţării.

„În timpul guvernării PSD, DN18 a ajuns să arate mai degrabă ca o uliţă abandonată decât ca un drum naţional. Drumul Naţional DN18 a ajuns unul dintre cele mai proaste drumuri naţionale din judeţul Suceava şi unul dintre cele mai degradate din întreaga ţară. Starea drumului creează dificultăţi în activitatea zilnică a locuitorilor din zonă, a şoferilor aflaţi în tranzit, precum şi turiştilor care vin să viziteze Bucovina. Localităţile traversate de DN18, aflate pe raza judeţului Suceava, respectiv Ciocăneşti, Botoş, Valea Stânei şi Cârlibaba, rămân condamnate în continuare la izolare. Situaţia este atât de gravă, încât agenţii economici din zonă nu mai găsesc firme de distribuţie care să-i aprovizioneze. Firmele de transport persoane care efectuează curse în zonă intenţionează să suspende traseele din cauza stării DN18. Foarte mulţi turişti care intenţionează să traverseze judeţul Suceava spre Maramureş, se întorc din drum. Pe această arteră, astăzi  plină de gropi, se află comuna-muzeu Ciocăneşti, unde anual se desfăşoară evenimente recunoscute la nivel internaţional”, a continuat Flutur în discursul susţinut în plenul Senatului.

El a reamintit că în anul 2011 s-a luat decizia de modernizare a tronsonului Iacobeni-Borşa-Moisei de pe DN18, care trebuia finalizat în 2013, însă s-au efectuat doar 5% din lucrări.

Contractul iniţial a fost reziliat, relicitarea lucrărilor s-a făcut în decembrie 2014, iar atribuirea contractelor era prevăzută la începutul lunii iunie 2015.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România comunica, însă, pe 3 iunie 2015, că s-au desemnat constructorii pentru două loturi, care vizează reabilitarea acestui drum naţional doar pe teritoriul judeţului Maramureş, respectiv Moisei – Borşa şi Borşa – Şesuri, astfel că locuitorii judeţului Suceava trebuie să mai aştepte până când vor începe lucrările pe tronsonului Iacobeni – Cârlibaba – limită judeţul Suceava.

„Sucevenii, ca şi maramureşenii, trebuie să fie respectaţi şi nu abandonaţi. Fără infrastructură, zona riscă să rămână în izolare şi este condamnată la subdezvoltare. Abandonarea investiţiilor în infrastructură pune în pericol dezvoltarea locală şi regională”, a subliniat Flutur care consideră că situaţia în care se află DN18 Iacobeni –Cârlibaba – Borşa este un alt exemplu care demonstrează că pentru PSD judeţul Suceava există doar o dată la 4 ani, în ziua de vot.

Gheorghe Flutur a mai arătat că judeţul Suceava, Bucovina, Regiunea de Nord-Est şi întreaga Moldovă nu beneficiază de minimul necesar de obiective de investiţii în infrastructura de transporturi iar orizontul de timp în care Guvernul PSD vedea realizarea celor câteva obiective din Master Planul General de Transport, extrem de puţine, este inacceptabil.

„Perspectivele au fost mutate către 2030, ceea ce este o bătaie de joc la adresa întregii zone. Deşi am solicitat miniştrilor PSD, prin numeroase interpelări şi declarații politice, includerea în Master Planul a unei Autostrăzi Nord – Sud care să treacă şi prin judeţul Suceava, acest document strategic pentru infrastructura de transport a României consideră în final că Bucovina este o regiune de rangul al doilea prin care nu merită să treacă vreo autostradă”, a spus senatorul liberal sucevean.

El susţine că fără perspectiva unei autostrăzi şi cu proiectele de reabilitare şi modernizare a principalelor drumuri naţionale incluse ”pe listele de aşteptare”, judeţul Suceava a fost abandonat, izolat şi condamnat, de către guvernarea PSD, la anonimat şi subdezvoltare.

„Nu o zonă săracă, ci una dezvoltată economic înseamnă securitate la graniţa de est a UE”, arată Flutur.

El consideră că gradul de modernizare al infrastructurii unei ţări demonstrează însăşi nivelul de dezvoltare al ţării respective şi arată măsura în care aceasta poate contribui la creşterea condiţiilor de trai ale cetăţenilor săi, prin atragerea de investiţii şi crearea de locuri de muncă.

„În ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă, ţara noastră se situează pe un loc codaş la nivel european. Marea problemă nu este, însă, numărul de kilometri de autostradă, ci faptul că strategia defectuoasă care stă la baza construirii acestora a accentuat dezechilibrele dintre regiunile ţării; cele câteva sute de kilometri de autostradă străbat doar 13 din cele 41 judeţe, asigurând legătura între sudul şi vestul ţării, în timp ce Moldova a rămas izolată”, a mai declarat Flutur.

 

Senatorul PNL de Suceava consideră de neînţeles atitudinea Guvernului PSD de a fi refuzat Moldovei perspectivele de dezvoltare pe care le oferă o autostradă mai ales că situaţia din estul Europei şi deschiderea Uniunii Europene spre ţări precum Ucraina şi Republica Moldova reprezintă acum, mai mult ca oricând, o oportunitate pentru finanţarea autostrăzii nord-sud, pe coridorul pan-european IX, care leagă Marea Baltică de Marea Neagră prin Polonia, Ucraina şi România.

„Acest coridor de transport a fost aprobat de autorităţile europene. Dezvoltarea legăturilor dintre Marea Neagră şi Marea Baltică face parte din Strategia Dunării a Uniunii Europene, iar de realizarea unui asemenea coridor sunt foarte interesaţi transportatorii din România, Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Grecia și Italia. Autostrada Siret-Suceava-Bacău-Mărăşeşti-Tişiţa este prevăzută în planul de amenajare a teritoriului naţional aprobat prin Legea 363/2006. În anul 2011, în urma demersurilor pe care le-am făcut alături de Guvernul PDL, Comisia Europeană si-a exprimat acordul de principiu pentru construcţia unei Autostrăzi Nord-Sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră, pe actualul traseu al E85, pe porţiunea Mărăşeşti – Suceava – Siret – Cernăuţi – Lvov, cu punct final în Polonia”, a spus Flutur.

El crede că ar fi trebuit ca şi PSD, care a preluat guvernarea din 2012, să înţeleagă necesitatea construirii unei autostrăzi care să lege nordul de sudul ţării.

„Oportunitatea finanţării din fonduri europene, prin intermediul Acordului de parteneriat 2014 – 2020 a unor tronsoane de autostrăzi care să asigure legăturile între Bucovina şi celelalte provincii istorice, a fost neglijată de PSD”, a spus Flutur.

El menţionează că prin ignorarea de guvernarea PSD şi a acestei investiţii, s-au amplificat şi decalajele socio-economice dintre judeţele Moldovei şi celelalte zone ale ţării.

„Miniştrii care s-au perindat la Transporturi în guvernarea PSD au avut, fiecare, ”o părere” despre proiectele majore de infrastructură a României, după care, din motive politice sau pur personale, au părăsit Ministerul, mai degrabă sau mai târziu. Au avut cu toţii însă un punct de vedere comun, acela că zona de nord a ţării trebuie izolată la zeci de ore distanţă de Europa”, a conchis Gheorghe Flutur.