Nechifor despre scumpirea carburanților: Nimeni nu e fericit când se măresc prețurile, dar după epoca Boc, în 2012, prețul benzinei depășea 6 lei/litru și salariul minim era 740 de lei, iar acum e 5 lei/litru și salariul minim e 1.450 de lei

Deputatul PSD de Suceava Cătălin Nechifor consideră că în cazul scumpirii carburanților Consiliul Concurenței ar trebui să verifice de ce s-au scumpit carburanții înainte de introducerea supraccizei, apreciind că nimeni nu e fericit când se măresc prețurile, nici măcar Guvernul, amintind că în 2012 prețul benzinei era de 6 lei/litru, și atrage atenția că prețul barilului de petrol a ajuns în septembrie la cel mai mare nivel după 2015 pe fondul dezechilibrului din piață, dar și pe fondul unor tensiuni geopolitice.

Nechifor arată într-o  analiză că în urma scumpirii carburanților s-a creat o isterie mare, și că unii țipă că se vor scumpi toate în lanț, opoziția ceartă Guvernul, iar Consiliul Concurenței susține că va demara o anchetă la comercianții care vând produse petroliere pe piața româneasc.

El explică în această analiză că potrivit unor definiții, barilul de petrol este o unitate de volum echivalentă a 42 galoane americane, care sunt aproximativ echivalente cu 158,9873 litri sau 34,97231575 galoane imperiale și se folosește în principal pentru a defini producția și consumul de petrol, fiind utilizat îndeosebi în Statele Unite ale Americii, masa unui baril de petrol putând fi cuprinsă între 119 și 151 kg, funcție de densitatea petrolului.

„Acum că ne-am lămurit, nu-i așa, că doar ne-au purtat prin toate cotloanele, mai bine ne spuneau de la bun început că barilul e de fapt un butoi plin cu petrol. Iar valoarea acestui produs este cotată la nivel internațional – așa numita cotație de petrol Brent,  în funcție de cerere și de ofertă, deci în funcție de producția acestei resurse minerale și de consumul ei sub diversele forme, mai ales benzină și motorină”, a menționat Nechifor.

El adaugă că o știre BBC i-a atras atenția încă din 26 septembrie din acest an în care se anunța că prețul petrolului este cel mai mare din 2015 încoace, barilul de petrol atingând valoarea record de 59,02 dolari americani, pe fondul dezechilibrului din piață, dar și pe fondul unor tensiuni geopolitice, iar țările ne-membre ale OPEC (Organizației Statelor Exportatoare de Petrol) hotărând să se alăture acestei organizații și să susțină reducerea producției de țiței până în luna martie 2018.

„Revenind la plaiurile noastre și la realitățile economiei românești, Guvernul a decis de mai bine de o lună, prin ordonanță de urgență, reintroducerea supraacizei pe carburanți în două etape: la 15 septembrie și la 30 septembrie, câte 0,16 lei de fiecare dată. Fac mențiunea că supraaciza era în vigoare anul trecut, premierul Cioloș luând unilateral decizia de a scoate acest venit de la bugetul statului, poate și pentru a “ajuta” noua guvernare care se prefigura, cu mai puțini bani în vistierie”, consideră deputatul.

El  reamintește de cerința exprimată public de liderul PSD, Liviu Dragnea, de a fi păstrata supraaciza.

„Sigur că nimeni nu exultă de fericire atunci când se instaurează o nouă taxă, un nou impozit, e de înțeles acest lucru, dar trebuie să privim și reversul medaliei și să ne întrebăm dacă atunci când a fost eliminată supraaciza au scăzut prețurile de larg consum? Răspuns NU! Au scăzut prețurile la pompă și atât! Așa că, de ce ar trebui să fim fataliști acum și să credem că inflația o va lua-o razna? În al doilea rând, așa ca să ne aducem aminte, în 2012, după celebra epoca PDL Boc, cu tăierile de salarii și pensii, cu creșterea TVA-lui de la 19% la 24%, mai țineți minte cât era prețul carburantului la pompă și cât era salariul minim pe economie? Vă spun eu: peste 6 lei pe litru prețul carburantului și 740 lei salariul! Cât e în prezent acest “binom”? Peste 5 lei pe litru (mai sunt și stații care vând sortimentele ieftine cu 4,99, sic), iar salariul minim pe economie e de 1450 lei. Asta arată o putere mai mare de cumpărare a românilor cu venituri mici, pentru că această supraaciză e introdusă și ca o taxă de solidaritate, colectată ca valoare mică, însă de la foarte mulți. Și încă un avantaj, deloc de neglijat, supraacciza, spre deosebire de alte taxe și impozite, se colectează foarte repede de către stat, iar gradul de colectare e foarte ridicat, afacerile cu combustibil fiind foarte bine fiscalizate în România”, a explicat Cătălin Nechifor.

El susține că problema e alta și ține de modul în care sunt respectați cetățenii și în primul rând ca și consumatori, clienți ai marilor lanțuri de comercianți de carburanți, care, în marea lor majoritate sunt societăți cu capital străin.

„Practic, cu câteva zile înainte de introducerea supraacizei la carburanți, prețurile s-au majorat, zic eu nejustificat, acest lucru scriindu-l la acel moment și pe pagina de Facebook. După 15 septembrie, înainte de a doua etapa de introducere a fracției de 0,16 lei pe litru, am constatat din nou același fenomen, prețurile urcaseră spre pragul de 5 lei pe litru la sortimentele ieftine și depășiseră acest prag pentru cele scumpe. Revin la ce spuneam la început, nimeni nu e fericit când se măresc prețurile, nici măcar Guvernul, pentru că e posibil ca pe termen scurt să nu încaseze cât și-ar fi prognozat, pe măsura restrângerii consumului și pe baza faptului că unii ar putea să alimenteze autovehiculele la stațiile din țările estice, Republica Moldova sau Ucraina, pentru că în rest, în toate celelalte țări de la vest, prețul carburantului la pompă este mai mare decât în România, acest lucru fiind confirmat de statistica europeană, EUROSTAT. Doar Bulgaria are în acest moment prețuri un pic mai mici, însă, una peste alta, poate că ar trebui să știm și noi modul în care comercianții stabilesc prețurile și dacă a existat o anumită înțelegere prin care să se fi decis, de comun acord, scumpirea înainte de acciză. Așadar, Consiliul Concurenței, cât mai e barilu?”, a conchis Cătălin Nechifor.(A.D.)